Amintiri despre Visarion Alexa.

Duhovnicii vostri ... Ai oilor pandemiste.
Cei vânduți Satanei și banilor corporatiști.
Duhovnicii aia vestiți.
Eu nu as mai bagă mana in foc nici pentru profesorașul de la Cluj .... Dar, mno! Pe Satana , uneori, îl găsești unde te aștepți mai puțin.

LA BISERICA SAU LA MANASTIRE ...

•        De ce mai mergeți la Sfânta Liturghie/ Sfântul Maslu/ Sărbători / Denii , la Sfânta Biserică sau la Sfânta Mănăstire (chiar și în curte, unde ceilalți stau tot pentru a participa la cele Sfinte) , ... DACĂ VOI:

 

- SUNTETI PREZENTI ACOLO DOAR CU TRUPUL, INSĂ MINTEA SI DEGETELE VA SUNT PREOCUPATE CU NAVIGAREA PE FEISBUCI / TINDER / GOAGĂL ? (închideți telefoanele măcar cât participați acolo, la cele Sfinte!)

- STATI DE VORBA LA TELEFON SAU PE VIDEOCALL PE WTSPP ? (la biserica se merge cu telefonul închis sau dat pe silențios)

- STATI LA BÂRFĂ SAU LA GLUME CU ALTII , TULBURANDU-I SI PE CEI DIN JUR ?

- VENITI IMPOPOȚONATE, PARFUMATE CU TONE DE PARFUM, PLINE DE AUR (sau GABLONTURI) CÂT MAI LA VEDERE, MACHIATE STRIDENT, RUJATE STRIDENT, IN COLANTI SI CU "BIDOANELE" LA VEDERE ? Și mai ales într-o Sfânta Mănăstire de CALUGARI.

- MESTECATI GUMĂ SAU IESITI LA UȘĂ/POARTĂ SA FUMATI SI VOI O TIGARA?

- SCUIPATI PE JOS SAU VA IMBRANCITI CU CEILALTI , INGRAMADINDU-VĂ LA MIRUTI SAU DIN ALTE MOTIVE ?

.. Astfel faceți tulburare, dați naștere unor ispite și îi provocați pe ceilalți să păcătuiască (chiar și doar cu gândul).

Vă recomand cărticica de mai jos!  :)

Doamne ajută!

Profetia Sfantului Nil.

"""" Pe 12 noiembrie , anul acesta, in calendarul creștin ortodox (de rit nou), s-a făcut pomenirea Cuviosului Nil izvoratorul de mir, care s-a nevoit in muntii de pe langa Marea Lavra din Muntele Athos, si s-a savarsit in pace.
(...)
Sfantul Nil lasat in urma o profetie uimitor de corecta referitoare la care va fi starea Bisericii incepand cu mijlocul sec. al XX-lea si la felul cum vor fi oamenii atunci. Printre inventiile pe care le-a profetit sunt telefonul, avionul si submarinul. El a mai atras atentia si asupra faptului ca mintea omului va fi intunecata de patimile trupului iar "necinstea si faradelegea vor prinde putere". Barbatii nu se vor mai distinge de femei din cauza "lipsei smereniei in imbracaminte si purtarea parului". Sfantul Nil a plans pentru pastorii crestini care vor deveni oameni vanitosi iar traditia si morala bisericii se vor schimba. Vor ramane putini oameni evlaviosi si cu frica de Dumnezeu si cei mai multi se vor abate de la calea cea dreapta neavind povatuitori. """""

Justificari si scuze. Biserica este de vina oare?

      Atunci cand ratacim calea si ne biruie patimile vrajmasului ... cel mai usor ne este sa dam vina pe "popi" , pe biserica, pe oameni. Imediat gasim justificari si scuze.

Nu o spun din teorie. O spun din propria experienta. Eu , probabil unul dintre cei mai mari pacatosi crestini... Multi ani am gasit astfel de scuze si justificari prostiei si murdariei din sufletul meu. In continuare sunt momente in care uit cum ar trebui sa fiu si mai cad in pacatele acestea.

Asa ca ... renuntati sa mai dati vina pe ceilalti si renuntati sa mai cautati justificari de genul! Sa ne asumam ceea ce suntem , cum suntem si cine suntem! Abia apoi putem pune inceput bun faptelor noastre.

Nu judec si nu dau lectii nimanui. Doar spun cum vad eu lucrurile, prin prisma propriilor mele greseli.

Vegheati asupra sufletelor voastre!

Cu cât slujitorul lui Hristos este mai aproape de sporire sau mai aproape de cele drepte ... cu atât vrăjmașul il ispitește și il muncește mai abitir, incercând să-l biruiască , amăgindu-l in incercarea de a-l abate de la calea sa.

Cu cât omul este mai spornic in rugăciune si mai aproape de desăvârșirea duhovnicească, cu atât mai tare lupta se intețește , nălucile il chinuie mai aprig, piedicile sunt din ce in ce mai mari si vrăjmașul incearca a-l indulci mai abitir .

Atentie!
Nimeni nu este la adăpost. Fie că vorbim despre cel zdrentaros... Fie că vorbim despre cel imbrăcat in mătăsuri scumpe... Fie că vorbim despre cel in haine preotesti...

Cresterea si educatia frumoasa a copiilor. Ganduri de copii.

*** Gânduri de copii ***

,,Călugării și-au făcut meserie din rugat, pentru că ei au văzut că nu poate să existe meserie mai frumoasă decât să vorbești tot timpul cu Dumnezeu." (9 ani)

,,Călugării nu sunt așa de vorbăreți, pentru că dacă Îl lasă pe Dumnezeu să le vorbească toată ziua, ei s-au obișnuit să tacă mult, ca să-L asculte – că nu pot să-L întrerupă tocmai pe Dumnezeu.” (8 ani)

,,Biserica e sfântă și rămâne sfântă, chiar dacă intră în ea mulți păcătoși, că biserica de aia e făcută, ca păcătoșii care intră să-și facă acolo antene pentru Dumnezeu.” (12 ani)

,,Dumnezeu se înțelege mai ușor cu copiii mici, că cei mici au suflet mai încăpător. La oamenii mari e o înghesuială de rele, că nici n-ai unde să stai.” (10 ani)

,,Biserica nu iubește plăcerea, că plăcerea îți spune mereu că mai vrei, pe când mulțumirea îți spune că-ți ajunge.” (9 ani)

,,Îngerii nu ne spun cum e în Rai, de unde sunt ei, că atunci când mori e ca un fel de ziua ta și primești cadou Raiul și ei nu pot spune dinainte, cum arată cadoul pe care îl primești, pentru că strică toată ziua.” (10 ani)

,,Preoții vin în casele oamenilor, înainte de Paște și Crăciun, ca să sfințească toate camerele, că le curăță cu aghiazma care e un foarte bun detergent împotriva dracilor.” (11 ani)

,,Postim ca să nu ne mai gândim numai la gusturi de mâncare și să ne mai gândim și la gustul de Dumnezeu.” (11 ani)

,,Cei care nu-L găsesc pe Dumnezeu, sunt cei care Îl caută din interes.” (12 ani)
,,Milostivul e rar, pentru că mila n-o găsești pe toate drumurile, deoarece ea trebuie cultivată.” (14 ani)

,,Altarul este partea din biserică unde preotul vorbește, între patru ochi, cu Dumnezeu.” (10 ani)

,,Unii oameni nu putrezesc după ce mor, pentru că trupurile lor au fost băgate în pământ cu cerul în ei.” (13 ani)

,,Sfinții au aureola rotundă și nu pătrată, ca să nu facă vreun rău nici măcar din greșeală – ca poate, cine știe, când se ridică la cer, să nu înțepe cu vreun colț, o pasare în zbor.” (13 ani)

,,Oamenii care cred în Dumnezeu se dezvoltă mai repede decât ceilalți oameni, pentru că ei ajung să-și dezvolte esențialul.” (15 ani)

,,Ne dăm seama că Dumnezeu îi iubește pe toți oamenii la fel, că dacă te desparți de El și mai târziu te întorci la El, nu ține supărare și te ajută la fel ca și pe cei care au fost tot timpul cu El.” (11 ani)

,,Inima bate, bate până se stinge, că inima este ca lumânarea și dacă tu crezi în Dumnezeu, El ți-o aprinde din nou în Cer.” (9 ani)

,,Dacă cineva ar insista la ușa mea, să-mi schimb religia, aș zice că nu pot, pentru că ar fi ca și când mi-ar cere să-mi schimb părinții.” (9 ani)

[SURSA: doxologia.ro]

Cu credința in suflet, acasă.

   Nu poți să te dai dreptcredincios / dreptcredincioasă , dar in același timp să TE INDOIEȘTI DE PUTEREA CREDINȚEI TALE !
Cei care puneți CELE LUMEȘTI mai presus de PUTEREA DUMNEZEIASCĂ A JERTFEI LUI HRISTOS nu sunteți ceea ce credeți si sustineți voi că sunteți . Vă aflați pe un drum al inșelări și al minciunii.
Vă amăgiți și vă mințiți singuri...
O spun eu, cel care ani de zile am ratacit drumurile in căutarea credintei mele, cel care a renunțat la Taina Botezului in cautarile lui, cel care a aruncat cu pietre in Hristos, in cei binecredincioși și care a fost in linia 1 a vrăjmașilor impotriva binecredincioșilor (și care lucram "bine" / cu migală răul pe care il lucram).



_______________
#parereamea
#cititiCUVANTUL
#traitiCUVANTUL
#iubitiCUVANTUL

Pușcăria Zamfirei (text preluat).

Țiganca Zamfira, chip al pocăinței noastre!

De şase ani sunt preot voluntar la Penitenciarului nr. 16 Pruncu din Chişinău. Activitatea noastră de aici este un pic diferită faţă de cea din România, deoarece avem şi parohie – asta înseamnă că, pe lângă activităţile de parohie, mai desfăşurăm şi activităţi misionare, cum ar fi cea de la penitenciar.
Din această cauză, eu nu pot să fiu permanent acolo, nici nu pot săvârşi Sfânta Liturghie duminica şi în sărbători, dar ajung săptămânal – de obicei, miercurea şi vinerea. Mă ajută voluntari veniţi chiar din rândul condamnaţilor, care îi ajută să se pregătească pe cei care vor să participe la slujbe, le dau cu o seară înainte să citească ori dintr-un Ceaslov, ori din ce avem noi la îndemână atunci în mica bibliotecă a bisericii.
Dar mai întâi trebuie spus că întâmplarea pe care vreau să o povestesc s-a petrecut în toamna anului 2008.
Instituţia noastră este unicul penitenciar spital unde sunt internaţi atât bărbaţi, cât şi femei. Şi, într-o celulă de femei din secţia Chirurgie, a fost şi o ţigancă – Zamfira. Când unul din voluntari a venit cu o seară înainte să întrebe cine va veni la slujbă, Zamfira i-a spus: „N-am nevoie de carte, dar vreau să vin mâine la biserică”. Era o ţigancă în jur de 36 de ani – o ţigancă frumoasă, care era şi uşuratică, din câte am înţeles. De la 16 ani era condamnată pentru ucidere: îşi omorâse copilul, şi mai făcuse şi multe altele. Aşadar, a doua zi, Zamfira a venit la biserică.
În acea zi am citit Canonul de Pocăinţă, Paraclisul Maicii Domnului şi Rugăciunile de mărturisire. Dânsa însă îşi bătea joc de rugăciune în spatele paraclisului: răspundea la „Amin” şi făcea tot felul de gesturi neplăcute. Bineînţeles că m-a deranjat şi pe mine, şi pe ceilalţi condamnaţi care se aflau atunci la slujbă – în jur de 30-35 de persoane, bărbaţi şi femei. Totuşi, nimeni nu îndrăznea s-o pună la punct, pentru că avea o anumită autoritate în lumea interlopă. Chiar dacă avea numai 36 de ani, la penitenciar sunt foarte bine clasificate gradele acestea de ierarhie unul faţă de celălalt şi sunt foarte bine respectate. Ea se dădea în spectacol, îi amuza pe toţi – şi, pentru unii, asta era plăcut. I-am dat pace, i-am zis o dată: „Cum te numeşti?” Mi-a răspuns: „Zamfira”. „Zamfira”, îi zic, „hai de te linişteşte”. Ea îmi zice: „Foarte bine!” – dar se purta în continuare la fel ca până atunci.
După ce s-a încheiat slujba, i-am spovedit pe toţi. Unei femei, colegă de celulă cu Zamfira, i-am spus: „Nu te pot împărtăşi acuma, dar peste două săptămâni să vii pregătită, să faci următorul canon şi după aceea te împărtăşeşti”… Numai Zamfira rămăsese nespovedită. Atunci am întrebat-o: „Tu te spovedeşti?”„Nu, nu mă spovedesc – că dacă mă spovedesc, Părinte, ţi se topeşte părul din nas!” Vorbea în jargonul lor banditesc. Şi-atunci o întreb: „Şi de ce-ai venit la biserică, dacă nu te spovedeşti, nu te rogi, nu asculţi slujba? La ce-ai venit – să te plimbi?” „Nu, am venit să văd cât de frumos eşti!” Răspundea destul de brutal. Şi-mi zic: „Fie voia Domnului!”
Peste două săptămâni, îl rog pe unul din voluntari să meargă la femeia căreia îi dădusem canonul, care era colegă de celulă cu Zamfira, să-i aducă aminte că se va împărtăşi şi să se pregătească. Merge de cu seară şi-i spune: „Părintele vă roagă să vă citiţi rugăciunile înainte de Sfânta Împărtăşanie”. Şi i-a dat un Ceaslov. Imediat, sare şi Zamfira: „Merg şi eu la biserică!” Acesta îi spune: „Tu ai fost o dată şi ai deranjat, nu te mai putem lua a doua oară”. „Hai, te rog, vreau să merg! Şi dă-mi şi-o carte să citesc!” Aşa că i-a dat Psaltirea. A citit din Psaltire – nu ştiu ce-a citit, cât a citit, că a doua zi, când a venit la sfânta biserică, una dintre colegele ei de celulă mi-a zis: „Părinte, fii atent că Zamfira şi-a ieşit din minţi!” Zic: „Cum aşa?” Zice: „Toată noaptea a plâns.
A citit şi-a plâns. Nu ştiu ce-a citit, dar a plâns foarte mult”. Zic: „Să vedem...” După ce i-am spovedit pe toţi, mă îndrept către Zamfira. Stătea îngenuncheată într-un colţ – se vedea că era plânsă; nici un cuvânt nu scosese, absolut nimic. Şi o întreb: „Zamfira, te spovedeşti?” „Da, mă spovedesc, Părinte – dar nu mă spovedesc aşa, ca toată lumea, eu în alt fel vreau să mă spovedesc”. Îi zic: „Spune-mi cum vrei”. „Uite, eu vreau să mă spovedesc cu voce tare şi cu faţa către toţi”. Şi, cum eram eu (spovedeam lângă altar, în faţa icoanei Mântuitorului), s-a întors cu spatele către altar şi cu faţa spre toţi condamnaţii, şi-a început să se spovedească public.
S-a spovedit vreo 45 de minute. La fiecare păcat plângea şi făcea câte o închinăciune, şi zicea: „Rog să fiu iertată...” La multele şi grelele păcate îmi era şi milă de ea, şi totodată îmi doream foarte mult s-o ajut. Şi, la urmă, îmi zic: „Ce să fac, s-o împărtăşesc?” După canoanele Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, trebuia să o opresc vreo 300 de ani de la împărtăşanie, la ce păcate avea! Doar atât am aflat, că a fost botezată de mic copil de bunica ei, dar niciodată nu s-a împărtăşit, ceea ce însemna că pentru prima oară trebuia să fie împărtăşită – mai mult de atât, dimineaţa trăsese două fumuri de ţigară.
De mâncat nu mâncase nimic. Atunci m-am gândit ce-ar face Hristos, văzând aşa o spovedanie… Şi aşa m-am hotărât să o împărtăşesc, să-i dau Sfintele Taine, rugându-mă: „Doamne, dacă o împărtăşesc cu nevrednicie, dă-mi mie păcatul, să-l duc eu”. Şi am împărtăşit-o. După ce am împărtăşit-o, dânsa radia de bucurie. Era foarte bucuroasă, cânta „Aliluia”, era într-o stare rar întâlnită chiar şi printre creştinii ce trăiesc în libertate.
Seara, mă sună unul din ofiţerii de serviciu: „Părinte, uite că a murit Zamfira!” „Cum, a murit Zamfira?!” „A murit”. La ora 9 ajung la penitenciar şi o întreb pe doamna care se împărtăşise cu ea, în ziua aceea, ce s-a întâmplat. Zice: „Părinte, era foarte bucuroasă că s-a împărtăşit. Tot timpul Îl lăuda pe Dumnezeu, se ruga la Dumnezeu, îmi vorbea despre Dumnezeu, despre pocăinţă şi despre credinţă, despre dragoste, îşi plângea păcatele sale – şi ajunge aşa, pe la vreo 8 seara, şi zice: «Eu mă simt rău, nu mă simt bine, am ceva, o boală». Şi a mers la baie, s-a spălat bine, s-a îmbrăcat în hainele cele mai curate şi zice: «Eu am să mor acum – daţi-mi o lumânare, ceva». I-au adus din biserică o lumânare, iar ea s-a întors cu faţa spre perete, şi aşa a murit!”
A doua zi a fost un consiliu în închisoare, pentru că medicii nu-şi puteau explica faptul. Ea trebuia să fie operată de hernie, o boală care nu urgentează moartea. Şi uitaţi-vă că medicii nu au găsit nici o explicaţie! Eu mi-am zis că Dumnezeu pe fiecare îl aşteaptă să se întoarcă şi, când vede că e mai aproape de El, atunci îl ia, ca să-l ia curat şi să-l pună lângă El. Sunt sigur că Dumnezeu a mântuit-o.
Preot Viorel Cojocaru, Chişinău


Sursă text: Familia Ortodoxă, nr. 39, aprilie 2012

Drept Credincioșii Indoielii .

    Creștinii care se dau drept credincioși si evlaviosi, dar care nu cred cu adevărat, lăsandu-se măcinați de indoială ... sunt mai nocivi pentru comunitate decat cei care se declară atei.
De ce intri in biserică, dacă nu crezi?
De ce te rogi, dacă nu crezi?
De ce ceri,dacă nu oferi?
De ce mărturisești, dacă ai indoiala in suflet?

~~~~~~~~~
""" (...) 12 Pe când se afla într-una dintre cetăţi, un om plin de lepră, văzându-l pe Iisus, a căzut cu faţa la pământ şi l-a rugat spunând: „Doamne, dacă vrei, poţi să mă cureţi”.
13 Întinzându-şi mâna,Iisus l-a atins spunându-i: „Da, voiesc. Fii curăţat!” Îndată lepra l-a părăsit.
14 Atunci, el i-a poruncit să nu spună nimănui, ci „mergând, arată-te preotului şi adu jertfă pentru curăţarea ta, după cum a poruncit Moise, ca să fie mărturie pentru ceilalţi”.
15 Vestea despre el se răspândea din ce în ce mai mult şi mari mulţimi se adunau ca să-l asculte şi să fie vindecate de bolile lor.
16 Însă el se retrăgea în locuri pustii şi se ruga.(...)""" [Lc. 5, 12-16]
*****
""" (...) Înaintea Domnului Isus, leprosul, nu s-a prezentat ca şi înaintea unui om ! Nu a ţinut distanţa şi nu a strigat : „Necurat ! Necurat !” (...) """ [Levitic 13 : 45].
*****
""" (...) Pe când le spunea acestea, iată un dregător, venind, I s-a închinat, zicând: Fiica mea a murit de curând dar, venind, pune mâna Ta peste ea şi va fi vie. Atunci Iisus, sculându-Se, a mers după el împreună cu ucenicii. Şi iată o femeie cu scurgere de sânge de doisprezece ani, apropiindu-se de El pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui. Căci zicea în gândul ei: Numai să mă ating de haina Lui şi mă voi face sănătoasă; Iar Iisus, întorcându-Se şi văzând-o, i-a zis: Îndrăzneşte, fiică, credinţa ta te-a mântuit. Şi s-a tămăduit femeia din ceasul acela. Iisus, venind la casa dregătorului şi văzând pe cântăreţii din flaut şi mulţimea tulburată, a zis: Depărtaţi-vă, căci copila n-a murit, ci doarme. Dar ei râdeau de El. Iar după ce mulţimea a fost scoasă afară, intrând, a luat-o de mână, şi copila s-a sculat. Şi a ieşit vestea aceasta în tot ţinutul acela. """ [Matei 9, 18-26]
*****
"""" (...) 21. Şi ieşind de acolo, a plecat Iisus în părţile Tirului şi ale Sidonului.
22. Şi iată o femeie cananeiancă, din acele ţinuturi, ieşind striga, zicând: Miluieşte-mă, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este rău chinuită de demon.
23. El însă nu i-a răspuns nici un cuvânt; şi apropiindu-se, ucenicii Lui Îl rugau, zicând: Slobozeşte-o, că strigă în urma noastră.
24. Iar El, răspunzând, a zis: Nu sunt trimis decât către oile cele pierdute ale casei lui Israel.
25. Iar ea, venind, s-a închinat Lui, zicând: Doamne, ajută-mă.
26. El însă, răspunzând, i-a zis: Nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci câinilor.
27. Dar ea a zis: Da, Doamne, dar şi câinii mănâncă din fărâmiturile care cad de la masa stăpânilor lor.
28. Atunci, răspunzând, Iisus i-a zis: O, femeie, mare este credinţa ta; fie ţie după cum voieşti. Şi s-a tămăduit fiica ei în ceasul acela. (...) """ [Matei 15, 21-28]
~~~~~~~~

... ce-i drept, cel putin 90% din crestin-ortodocsii pe care ii cunosc sau ii stiu, nu au citit nici macar 50% din Biblie . Ce să mai vorbesc despre alte scrieri și cărți...

" Fals tratat de mântuire a sufletului. "

Un film pe care il recomand iubitorilor de cunoastere si celor care indragesc cinematografia romaneasca.
Bun film! Folositor! Mai ales pentru snobi, pentru cei rătăciți, pentru cei prea plini de ei ...
Poate ii trezește pe unii dintre ei.

Il găsiți pe Netflix sau pe youtube.

IUDELE DE LANGA NOI.

Pentru toti slujitori intru Hristos care au plecat capul in fata vrășmașului si care l-au sărutat pe Hristos pe obraz, inainte de a lua punga indoielii drept plată ....

Acum, in aceste timpuri, se cern SFINTII vremurilor noastre, Brâncoveni contemporani, mucenici ai timpului.
Martirii, mucenicii și sfinții nu au fost lipsiti de curaj si de marturisire. Dimpotriva... Au luat calea muceniciei marturisindu-L pe Hristos indiferent de vremuri si de suferințele pe care au trebuit a le indura prin marturisirea lor. Niciodată nu au făcut jocul vrășmașului și nu au deprins cele ale necuratului.

CREDINȚA IN HRISTOS NU POATE MERGE UMĂR LA UMĂR CU INDOIALA!

""" Psalmul 90

1. Cel ce locuieşte în ajutorul Celui Preaînalt, întru acoperământul Dumnezeului cerului se va sălăşlui.
2. Va zice Domnului: "Sprijinitorul meu eşti şi scăparea mea; Dumnezeul meu, voi nădăjdui spre Dânsul".
3. Că El te va izbăvi din cursa vânătorilor şi de cuvântul tulburător.
4. Cu spatele te va umbri pe tine şi sub aripile Lui vei nădăjdui; ca o armă te va înconjura adevărul Lui.
5. Nu te vei teme de frica de noapte, de săgeata ce zboară ziua,
6. De lucrul ce umblă în întuneric, de molima ce bântuie întru amiază.
7. Cădea-vor dinspre latura ta o mie şi zece mii de-a dreapta ta, dar de tine nu se vor apropia.
8. Însă cu ochii tăi vei privi şi răsplătirea păcătoşilor vei vedea.
9. Pentru că pe Domnul, nădejdea mea, pe Cel Preaînalt L-ai pus scăpare ţie.
10. Nu vor veni către tine rele şi bătaie nu se va apropia de locaşul tău.
11. Că îngerilor Săi va porunci pentru tine ca să te păzească în toate căile tale.
12. Pe mâini te vor înălţa ca nu cumva să împiedici de piatră piciorul tău.
13. Peste aspidă şi vasilisc vei păşi şi vei călca peste leu şi peste balaur.
14. "Că spre Mine a nădăjduit şi-l voi izbăvi pe el, zice Domnul; îl voi acoperi pe el că a cunoscut numele Meu.
15. Striga-va către Mine şi-l voi auzi pe el; cu dânsul sunt în necaz şi-l voi scoate pe el şi-l voi slăvi.
16. Cu lungime de zile îl voi umple pe el, şi-i voi arăta lui mântuirea Mea". """"

Răbdarea nu durează o vesnicie.

"""" Avem o singură greșeală, că suntem răbdători, că suntem ortodocși și că ne temem de Dumnezeu, că suntem îmbrăcați în "bună-cuviinţă", că avem maniere şi "bun simţ", că am învățat să dăm "Bună ziua!", că am învățat să muncim mult și pe degeaba, că am învățat să trăim din salarii mici și să plătim impozite mari, și am învățat să votăm toți șarlatanii, și am învățat să mergem înainte ca boul la jug..., fără să comentăm.
Ăsta e defectul nostru! """""

Părintele CALISTRAT

Parohia Catedrala Eroilor Tineri - Ploiesti .

    Dincolo de repulsia unora fata de haina preoțească și de judecată generalizată a preoților (erori in capcana cărora și eu am căzut cândva) , ... mare dreptate are OMUL acesta prin ceea ce spune (preotul din clipul video / Parintele Ghelasie 15.12.19) !!!

***
      Multumesc părintelui Georgian (preot in parohia unde domiciliez) pentru că astă seară mi-a trecut pragul și pentru că cinstește haina preoțească (haină pe care o poartă cu demnitate si cu verticalitatea unui suflet bun). Prezența dumnealui m-a ajutat să regăsesc o stare pe care de mult nu am mai simtit-o in propria-mi locuință .

Preasfintia Sa Patriarhul Daniel si VIZITELE DE LUCRU .

Nu judec pe nimeni.
Mă străduiesc să nu judec pe nimeni .
Incerc sa nu judec pe nimeni .

  Însă nu înțeleg unde mai este smerenia , puterea exemplului , credința, evlavia, harul Dumnezeiesc ...DACA TU CA PATRIARH AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (tu și cu cei din preajma ta) nu te poți deplasa, într-o vizită simplă sau într-o vizită de lucru , fără a aduce cu tine un alai de bucătari , ospătari și o autoutilitară cu echipamente Horeca (plita profesionala, frigider profesional, un cuptor imens, veselă) + altele asemenea .

Ți-e scârbă să mănânci din bucatele mănăstirești , din mâinile unor oameni cu adevărat smeriți și plini de har ?
De ce ?
Să nu-mi zică nimeni că acesta este protocolul ...
Dumnezeu nu are nevoie de protocol.
Credinta adevărată nu are nevoie de protocol .
Iubirea și respectul față de oameni nu au auzit de protocol .

Am rămas complet năucit ieri când, in urma conducătorilor de frunce ai BOR, am văzut mișunând ospătari in camasi albe și cu papioane negre , bucătari , etc.

Cel mai mișto era contrastul dintre aceștia de la vârf și doi fericiți monahi ce se fâțâiau prin curtea mănăstirii , îmbrăcați cu niste veșminte ponosite , incaltati cu ciorapi de lână (din aceia vechi, lucrați manual) și ghete scâlciate .

P.S.:
Ca și particularitate grețoasă ... mi se par de porc și extrem de ipocriți/fățarnici miile de "credincioși" și "credincioase" care nu trec cu anii pe la o biserică/mănăstire , care blesteama zi de zi, urăsc , curvesc , lucrează numai fapte rele împotriva semenilor, fac toate cele ce nu ar trebui să le facă un "bun crestin" ... dar când sunt astfel de evenimente se bulucesc ca vitele proaste . Cu toate că nu au ei habar de ce se trece prin altar , ce reprezintă "târnoseala" și cum se folosește, de ce se sfințește o biserică și cum . Dacă îi întrebi , nici nu au habar de ce au venit.

P.P.S.:
Să nu fiu inteles gresit !
Mănăstirea Turnu , de langa Ploiesti , este unul dintre cele mai minunate si pline de har locuri  crestinesti din Romania . Este locul unde am simtit ceea ce nu am mai simtit nicaieri altundeva .
Mănăstirea Turnu este o oază de liniste si de sfințenie .
Cei câțiva monahi ce viețuiesc acolo , in frunte cu Părintele Stareț Ieromonahul Valentin Mâțu (un extraordinar de bun gospodar ) , sunt oameni ai lui Dumnezeu cu adevărat . Aceștia sunt plini de har si de binecuvântare de la Dumnezeu . Iar faptele lor ... sunt fapte cum foarte rar mai intalnesti la oameni in zilele noastre.
Mi-ar trebui 100 de pagini spre a-mi descrie admiratia mea pentru Sfintiile lor . 

#numazic
#vazuteiericuochiimei
#sfintireabisericiimanastiresti
#SfantaManastireTurnu

Politicianul roman .

      Una dintre cele mai jegoase și mizerabile apucături ale politicianului român (indiferent de culoare sau partid) mi se pare mersul "oficial" la biserică ( duminica , in campanie sau la diverse sărbători) . Cu alai de jurnaliști , cu zâmbete false și gânduri perverse .
Toți sunt niste mizerabili . Absolut toți.

#politicienimizerabili#curvepolitice

Prietenii mei din randurile clerului ortodox (2) .

     Dacă preotul ortodox nu arată că poate fi mai presus decât orgoliul de om si nu poate ierta acolo unde oamenii sunt neputinciosi ... ce pretenții poți avea de la oamenii simpli , de rând ?
Dacă preoții nu-și pot infrânge mânia , mândria , gândurile răutăcioase , aroganța și orgoliile personale ... pentru a fi preoți cu adevărat , atunci noi (oamenii de rând) cum putem fi mai buni unii cu ceilalți ?

Dacă un preot nu poate trece peste mandria proprie si nu poate ierta unui om care i-a gresit (intr-o oarecare masura) , cum va putea omul acela a se indrepta vreodată din greșeala și din păcatele sale ?

De ce tu ca preot ceri acolo unde nu poti oferi ?

Nu judec . Ci doar mă las frământat de intrebări .

#numazic
#preotortodox
#parohianoastra

¬¬¬¬¬¬¬¬¬

""" (...) invidia, ura, certurile, disputele, lipsa de grija a pastorilor duhovnicesti fata de oile lor cuvantatoare si lipsa de dispozitie de a asculta a poporului fata de preoti.
Asadar fiecare va trai dupa voia sa proprie.
Copiii vor ridica mana impotriva parintilor lor, sotia isi va preda sotul autoritatilor spre a fi omorat, iar sotul isi va trimite sotia la tribunal pentru a fi judecata. Stapanii se vor purta inuman cu robii lor (in limbaj modern, este vorba de sefi si subalterni), iar robii (subalternii si functionarii) vor arata nesupunere fata de cei ce ii conduc. Nimeni nu va mai cinsti parul alb al celor in varsta si nimanui nu ii va mai pasa de soarta celor tineri.

*** Bisericile lui Dumnezeu vor ajunge ca niste case de rand si se va generaliza o stare de decadere la nivelul tuturor bisericilor locale. Sfintele Scripturi vor fi dispretuite si pretutindeni vor fi can­tate cantecele diavolului. Pamantul se va umple de pornografie, curvii si calcarea juramintelor facute cu diverse prilejuri. Toate acestea vor fi urmate de magii si preziceri nenumarate, care vor domina viata asa-zisilor crestini. Din randul lor se vor ridica falsii profeti si apostoli, sarlatani, oameni care ii vor strica pe ceilalti, raufacatori, mincinosi unii fata de altii, curvari, jefuitori, lacomi, barfitori, oameni plini de ura.

*** Pastorii Bisericii vor ajunge ca lupii. Preotii vor imbratisa minciuna. Monahii vor pofti bunurile lumii. Conducatorii nu ii vor mai ajuta pe saraci pierzandu-si bunavointa si compatimirea. Judecatorii vor calca in picioare dreptatea celor in cauza si, orbiti de daruri, vor deveni nedrepti.

Insa ce sa mai vorbim de oameni, cand elementele neinsufletite ale naturii vor iesi din randuiala si mersul lor firesc? Vor avea loc cutremure in orase, epidemii, furtuni cu tunete si fulgere infricosatoare care vor arde case si pamanturi cultivate, vanturi si vartejuri ce vor biciui pamantul, ridicand apa marii la cote nemaivazute. Marile vor fi agitate intr-un chip nebunesc, iscandu-se o adevarata nebunie in urma pierderii vietilor omenesti. Se vor arata semne neobisnuite in soare si in luna, se va perturba mersul astrelor, vor izbucni conflicte intre popoare, se vor isca perturbari atmosferice, ploi violente cu grindina, ce vor cadea cu putere pe pamant asemenea unor bolizi. Desfasurarea iernii nu va fi dupa randuiala fireasca, fiind insotita de ingheturi neobisnuite, iar apoi de incalziri bruste ce vor perturba natura, tunete din senin, incendii imprevizibile (putem face aici o legatura cu incendiile care de o vreme incoace, in fìecare vara, nu mai dau pace bietei noastre tari). In general pe tot pamantul va stapani jalea, fara sa se intrevada de undeva vreo alinare, intrucat se va inmulti pacatul si dragostea multora se va raci, dupa cum prevesteste Domnul (Matei 24,12). (...) """
[Profetiile Sfantului Ipolit]

¬¬¬¬¬¬

*** Sfântul Sfințit Mucenic Ipolit Romanul (sau Ipolit al Romei) a fost un preot și scriitor bisericesc din secolul al treilea. El este considerat a fi fost „antipapă” al Bisericii de la Roma, între anii 217 - 235. Se numără printre cei mai importanți teologi creștini ai acelor timpuri. Prăznuirea sa este pe 30 ianuarie.

Prietenii mei din randurile clerului ortodox (1) .

       Preot orgolios, pizmuitor , răutăcios , ironic , purtător de supărare si mânie . 

Ca om , poate că ar fi fost indreptățit ... Insă ca preot , comportamentul lui imi aduce indoiala in ganduri si in suflet .
Căci dacă el nu dă un exemplu de credință prin comportament si atitudine , atunci oamenii si cei săraci cu duhul de la cine să ia invățătură .
Aroganța si mândria nu fac casă bună cu preoția cea curată și cu păstorirea multimilor .
Nu judec . Ci doar mă las frământat de intrebări . Iar gandurile mă poartă către scrierile lui Nil Athonitul ....

¬¬¬¬¬¬

#numazic
#parohianoastra
#preotortodox

""" (...) Lumea se va schimba şi oamenii se vor schimba. Bărbaţii nu se vor mai deosebi de femei, din pricina neruşinării îmbrăcăminţii şi a felului cum îşi vor purta părul. Oamenii se vor sălbătici, ajungând ca fiarele, din pricina ispitelor şi înşelăciunilor Antihristului.

Părinţii şi bătrânii nu vor mai fi cinstiţi. Iubirea dintre oameni se va stinge. Păstorii creştini, adică episcopii şi preoţii se vor umple de slava deşartă (afară doar de câţiva dintre ei), nemaiputând deosebi cele de-a dreapta de cele de-a stânga. Toate obiceiurile cele vechi ale creştinilor şi ale Bisericii vor fi schimbate. Curăţia nu se va mai găsi între oameni, iar desfrânarea va domni peste tot.

Minciuna şi lăcomia se vor lăţi peste tot. Vai celor ce vor aduna bogăţii peste bogăţii! Desfrânarea, adulterul, sodomia, hoţia şi uciderile vor domni în acele timpuri. Din pricina înmulţirii fărădelegii, oamenii vor fi lipsiţi de orice mustrare de conştiinţă şi de harul Duhului Sfânt, pe care l-au primit la Botez.

Bisericile vor fi lipsite de păstori evlavioşi. Şi vai creştinilor care vor rămâne în lume, în acele timpuri! Şi vai celor ce vor fi lipsiţi de credinţă, căci nu vor mai vedea lumina cunoştinţei la nimeni! (...) """ [ Sfantul Nil Athonitul ]

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬

*** Nil Athonitul este un cuvios care a trăit în secolul al XVII-lea și s-a nevoit în munţii de pe lângă Mănăstirea Marea Lavră din Muntele Athos. Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă se face la 12 noiembrie.

Lăsați preoții să vină la mine !

      Dacă doamnele preotese sunt implicate si sunt active in politică , se poate spune că preoții ce le sunt soti ... sunt si ei implicati in politică ?

Intreb , din curiozitate ...

#parohianoastra
#politicaeocurva
#numazic
#preotiortodocsi

Omul acesta, prin ceea ce face și prin ceea ce este, depășește orice cuvinte ...

 

    Un medic deosebit, un preot cum rar mai întâlnești astăzi , un călugăr smerit și cu un mare bun simț. Omul acesta, prin ceea ce face și prin ceea ce este, depășește orice cuvinte ...
Da, eu sunt cel care am curajul să spun asta și nu îmi este rușine.

SECOLUL XXI și spaima minților slabe .

[despre legăturile morților , legături la mâini , legături la picioare , legături la gură și la cap]

    Am asistat în weekend la o chestie ciudată...
O predică în care un preot a strecurat o încurajare subtilă de întreținere a misticismului, ocultismului și a vrăjitoriei, vorbind despre acestea ca și cum ar fi ceva real.
Le vorbea celor care erau de față , dojenindu-i în ceea ce privește astfel de "lucrări" . Nu a încercat să îi convingă clar că sunt doar tâmpenii și basme nereale. Ba dimpotriva... Sub aparenta dojană și aparenta negație, eu am văzut mai mult decât atât. "Încuraja" așa ceva, certificând prin cele spuse că se poate și că este posibil ... Că se practică.
Chiar am asistat la ceva în plus , surprinzător, legat strâns de ocultism și vrăjitorie, dar din respect pentru defunct mă abțin de la a scrie/spune mai mult.


Nu știu dacă acel preot vorbea de capul lui sau dacă așa sunt instruiți. Ideea este ca astfel de haine preoțești, prin astfel de vorbe... întrețin paranoia , misticismul, ocultismul și tragediile ce vin odata cu toate acestea. Vezi , de exemplu, cazul Tanacu...


P.S.:
Și când te gândești că pentru creștinii ortodocși este Postul Mare, Postul Paștelui...