Credinta mea si felul meu de-a fi.

Pentru a nu-si forma careva vreo impresia falsă despre mine sau a crede cineva ca incerc să par mai mult decât sunt ... (nu că ar conta prea mult parerea voastra, insa va stiu pe unii mai barfitori).

* Dacă mă vedeți mai des pe la biserică sau că postez diverse chestii ce tin de confesiunea ortodoxă, asta NU INSEAMNĂ CĂ SUNT UN BUN CREȘTIN. Nici pe departe.

* Sunt unul dintre cei mai mari păcătoși. Mersul la Sfânta Liturghie nu mă face mai bun decât ceilalti (care merg mai rar sau deloc). Sunt un om destul de dificil si rău (ar spune cei din jurul meu, apropiati). Sunt irascibil, răzbunător, injur des si destul de spurcat, blestem mai rău ca o vrăjitoare bătrână, nu prea pot să iert (sau să uit). Destul de des imi mai fug gândurile anapoda, in tabăra cealaltă (a celor de sub talpa pamantului). Mă enervez extrem de repede din orice banalitate.
Intrec de multe ori măsura pântecelui (cu alcoolul incă stau bine la calcule). Fumez ca un pașă (de fapt, vapez). Sunt zgărcit si nu fac milostenie. Mai si mint câteodată. Judec pe altii destul de des si uit tot timpul sa-mi vad bârna din proprii ochi.

... + multe multe altele.

Asta așa, ca să nu ziceti că nu v-am zis.

Justificari si scuze. Biserica este de vina oare?

      Atunci cand ratacim calea si ne biruie patimile vrajmasului ... cel mai usor ne este sa dam vina pe "popi" , pe biserica, pe oameni. Imediat gasim justificari si scuze.

Nu o spun din teorie. O spun din propria experienta. Eu , probabil unul dintre cei mai mari pacatosi crestini... Multi ani am gasit astfel de scuze si justificari prostiei si murdariei din sufletul meu. In continuare sunt momente in care uit cum ar trebui sa fiu si mai cad in pacatele acestea.

Asa ca ... renuntati sa mai dati vina pe ceilalti si renuntati sa mai cautati justificari de genul! Sa ne asumam ceea ce suntem , cum suntem si cine suntem! Abia apoi putem pune inceput bun faptelor noastre.

Nu judec si nu dau lectii nimanui. Doar spun cum vad eu lucrurile, prin prisma propriilor mele greseli.

Vegheati asupra sufletelor voastre!

Cu cât slujitorul lui Hristos este mai aproape de sporire sau mai aproape de cele drepte ... cu atât vrăjmașul il ispitește și il muncește mai abitir, incercând să-l biruiască , amăgindu-l in incercarea de a-l abate de la calea sa.

Cu cât omul este mai spornic in rugăciune si mai aproape de desăvârșirea duhovnicească, cu atât mai tare lupta se intețește , nălucile il chinuie mai aprig, piedicile sunt din ce in ce mai mari si vrăjmașul incearca a-l indulci mai abitir .

Atentie!
Nimeni nu este la adăpost. Fie că vorbim despre cel zdrentaros... Fie că vorbim despre cel imbrăcat in mătăsuri scumpe... Fie că vorbim despre cel in haine preotesti...