Astăzi, în timp ce meșteșugeam cu măiestria unui chef fanariot la bucatele alese ale acestui weekend de minunată iarnă, am avut o revelatie poetico-culinară a gustului mâncărurilor (de dincolo de filosofia meandrelor concretului). Mi s-a deschis cerul și mi-a dezvăluit unde și în ce se ascunde cel mai de preț secret al gustului unei mese împărătești .
Da . Secretul mâncărurilor de poveste este zăvorât cu strășnicie , dincolo de papilele gustative, în cotloanele cele mai ascunse ......... ale BURȚII CELUI CE MĂNÂNCĂ , BĂ !!! Iar mai apoi CONFIRMAREA vine LA CĂCARE.
Daca e nici prea moale , nici prea tare, nici subtire si nici groasa, destul de alunecoasa si la nas urât miroasă ... căcarea e sănătoasă si masa fuse gustoasă.
___
Fragmentul de mai sus a fost preluat din propria-mi culegere de memorii și cugetări , intitulată " S-A BĂȘIT MIREASA (cu stropi) ".
0 elucubratii mai dihai decat cea de mai sus:
Trimiteți un comentariu