ISLAM. Cine este superior, barbatul sau femeia?

Motto: "In Islam, femeile sunt inferioare barbatilor". Oare asa este?!?!


@@@

• Cuvântul de aur cu privire la tema femeii: ECHILIBRU

Atunci când pomeneşte despre lucruri pereche ce se întregesc între ele, Quranul foloseşte termenul de „zewj” = pereche (soţi). Acest cuvânt este utilizat şi atunci când se vorbeşte despre cei doi soţi ce formează familia-nucleu.

De exemplu, dacă luaţi în mână enciclopedia limbii arabe „Lisanu-l arab” şi aruncaţi o privire asupra definiţiei cuvântului zewj, printre primele expresii date ca exemplu în care este întâlnit acest termen se află şi următoarea: „zewja na’lin : o pereche de pantofi…”

Dacă analizăm cei doi soţi – femeie şi bărbat – prin exemplul unei perechi de pantofi, mai are vreun sens pentru voi întrebarea „Cine este superior, bărbatul sau femeia?”

Dacă punem această întrebare în contextul exemplului dat de marele lingvist Ibn Manzur, nu e acelaşi lucru ca şi cum am întreba: care pantof e superior, dreptul sau stângul?

Dacă vreţi, încercaţi. Încălţaţi pantoful stâng pe piciorul drept sau invers. În acest caz, aţi fi nedrept atât faţă de pantof cât şi faţă de picior. Întrebarea care este superior celuilalt nu numai că nu are sens, dar este chiar comică.

Într-adevăr, când îi punem unul lângă altul, sunt „egali”. Şi chiar mai mult, sunt „pereche”. Aceşti pantofi însă chiar dacă sunt egali între ei, nu sunt „la fel” nu sunt unul şi acelaşi. Egalitatea într-o pereche este o egalitate privită pe fondul „diferenţelor”. Sunt diferiţi; sunt „egali” prin prisma faptului că se întregesc unul pe celălalt, nu că ţin locul unul celuilalt.

Exact ca în exemplul cu perechea de pantofi, bărbatul şi femeia sunt de asemenea „soţi” şi „egali” care se întregesc unul pe celălalt, nu ţin locul unul celuilalt. Dacă încercaţi să faceţi din femeie bărbat este exact cum aţi încerca să încălţaţi pantoful drept pe piciorul stâng, adică aţi fi nedrept atât faţă de femeie, cât şi faţă de bărbat. Acelaşi lucru dacă încercaţi să faceţi din bărbat femeie.

• Fala sau critica. dar de ce?

Aceasta este cearta oamenilor certaţi cu ei înşişi. Nimeni (şi nici părinţii) nu-şi alege sexul atunci când se naşte. Această alegere o face numai Creatorul. Femeie sau bărbat, omului nu-i rămâne decât să-şi accepte existenţa. Numai dacă face astfel, va ajunge să se cunoască şi să trăiască împăcat. Un om certat cu naturaleţea sa nu va putea să aibă o relaţie corectă nici cu Stăpânul său, şi nici cu universul înconjurător.

A fi femeie sau a fi bărbat nu este ceva cu care să ne fălim sau pentru care să criticăm. De fapt, fălirea omului cu lucruri care nu-i stau în putere este dovada vie a prostiei. Acelaşi lucru putem spune despre cei care fac parte dintr-o anumită familie, speţă, ţară sau au o anumită înfăţişare.

Acestea sunt tipuri de fanatism, iar în acest sens, primul fanatic şi materialist este Şeitan. În loc să încerce să-l înţeleagă pe Adam, el a ales să se fălească cu „materia” din care a fost creat, dar în legătură cu care nu are nici o putere, şi a bănuit această materie ca fiind un semn de superioritate.

'''Eu îi sunt superior, întrucât pe mine m-ai creat din foc, iar pe el din lut.'''

Atunci când Coranul spune '''Cel mai bun dintre voi este cel mai evlavios.''', îl învaţă pe om să privească din perspectiva indicată de Allah, nu din cea indicată de Şeitan.

Concepţia lui Şeitan era aceea de „să fie din ţărână, dar să fie de-al nostru”. Care este diferenţa dintre aceasta şi concepţia „să fie din ţărână, dar să fie bărbat” sau „să fie din ţărână, dar să fie femeie”?

Este greşit ca problema să fie pusă astfel „problema femeii”, ci mai degrabă „problema omului”. Dacă materialul omului este de proastă calitate, vina nu trebuie aruncată asupra vreunuia dintre sexe. Pentru a creşte calitatea vieţii, este necesar ca fiecare sex să joace cel mai bine rolul potrivit naturaleţei sale.

Atunci când cuplurile ce urmează să se căsătorească nu-şi dezvoltă o viziune corectă, alegerea lor este influenţată de viziuni rătăcite. Este o tendinţă generală încă de la primul om. Bărbatul caută frumuseţe, în timp ce femeia putere. De fapt, fiecare –chiar dacă cei mai mulţi nu-şi dau seama – caută la sexul opus acel ceva pe care crede că el însuşi nu-l are. Pentru a căuta corect trebuie privit din unghiul corect. @@@ [de MUSTAFA ISLAMOGLU]

via