Viata nu ramane niciodata datoare.

Banii murdari, iviți in urma unor mizerii, a unor lucruri nelalocul lor sau acumulati sacrificand inocența unor suflete nevinovate, nu vor putea fi spălati niciodată oricâte fapte bune vei / veți face in incercarea de a compensa cumva greutatea apăsătoare a conștiinței tale/ voastre putrede ...

Balanța vieții nu va putea fi echilibrată niciodată, încercând să o păcălești astfel. Ea iși va lua singură ce-i al ei și se va autoechilibra atunci când te vei aștepta mai puțin.

Fiți atenți la faptele voastre, la intențiile voastre, la gândurile voastre! Cântăriți bine totul, întotdeauna!

Chiar dacă nu pare, echilibrul va fi întotdeauna păstrat la un nivel echitabil... Viața nu rămâne niciodată datoare.

 
#numazic
#toatelatimpullor
#peaceofmind
#echilibru

V-o mai aduceti aminte pe Ruhalma , catelusa batranului care dormea intr-o rulota?

V-o mai aduceti aminte pe Ruhalma, Ruha ... , catelusa batranului care dormea intr-o rulota?

Tocmai am primit fotografii cu ea , de acolo din "diaspora", de la adoptatorii ei (prin intermediul medicului nostru veterinar) .

Chiar astazi ne gandeam la ea , uitandu-ne prin amintirile zilei.

In urma cu putine momente am primit vesti. De fapt , fotografii.
Nu a mai fost nevoie de cuvinte sau alte explicatii... Se vede in fotografii cum este Ruha astăzi, la doi ani dupa ce a scapat din cosmarul strazilor , dupa ce batranul a fost luat de acolo si ea a ramas in strada.

De vis! Un miracol! Miracolul vietii ei.

Doi ani de la plecarea ei dincolo de granitele Romaniei. Doi ani de la inceputul unei noi vieti.
Totul doar datorita unui medic veterinar cu suflet minunat. Este doar meritul lui, al lui Catalin Paul Popescu (CUPPYVET YAZ ).

Multumim pentru tot!
Multumim pentru vesti!
Multumim pentru fotografii!

~~~

#batranuldinrulota
#batranulsicatelusadinrulota

Cate ceva despre unii dintre refugiatii ucraineni din Romania.

• Și șarpele veninos fuge înspăimântat din calea focului, dar asta nu înseamnă că nu te va musca și nu te va ucide dacă îl atingi atunci când focul îl gonește din scorbura lui...

      O mănăstire de lângă Ploiesti si-a pus chiliile si agoniseala la dispozitia a cateva zeci de familii de refugiati. 
I-au primit cu brațele deschise. Monahii i-au pus cu ei la masă. I-au culcat in paturile mănăstirii.
Nu le-a plăcut ucrainenilor la mănăstire ...
Au zic că ei nu pot mânca meniul mănăstirii. Au zis că ei vor carne si altele asemenea.
S-au supărat si au plecat la hotel.
Mda ...
La mănăstirea respectivă nu se mănâncă de fel carne de animal. In afara POSTURILOR de peste an , se mănâncă doar pește, legume, fructe, lapte, brânză si ouă. Iar acum este Postul cel Mare al Pastelui.
Nu poti cere să mănânci carne in Postul Mare, atunci când ti se acordă privilegiul de a sta la masă alături de obștea mănăstiri , de a dormi in paturile mănăstirii, de a fi găzduit pe termen nelimitat la mănăstire.
Atentie! Nu vorbim despre copii aici. Vorbim strict despre adultii ucraineni.
Este de bun simt să respecti rânduiala locului si a obstei. Nu să fii tu mai cu moț.


Hai să vă mai spun una cu refugiatii ucraineni ...
Primăria Potigrafu (judetul Prahova) s-a mobilizat, au strâns ajutoare (pături, obiecte de igienă, etc.) si s-au dus la vamă să ajute. Toate au fost cumpărate din toată sărăcia si din tot ceea ce au donat oamenii de rând , din puținul lor.
Acolo ... ucrainenii au refuzat si s-au purtat foarte urât cu cei care au vrut să ii ajute. Au zic că ei nu au nevoie de așa chestii pentru săraci.
Bietii oameni din Potigrafu s-au intors acasă cu coada intre picioare si cu toate ajutoarele. Le-au impărțit localnicilor mai amărâți (dacă ucrainenii nu le-au vrut).
Tot ceea ce scriu sunt chestiuni care se pot proba printr-o simplă informare direct la sursă. Nu sunt baliverne.


Evident!
Presa locală si cu cea centrală NU AU VOIE DE LA STĂPÂNIRE să vă spună toate povestile despre ucrainenii refugiati ...
Se permit doar telenovelele lacrimogene si frumos ambalate.
La fel si in blogosfera "cozilor de topor" controlate de către SRI si SIE.

[reloaded] Faptele si amintirile.

In viață te alegi doar cu plimbările și cu minunățiile acestui pământ pe care ai apucat să le vizitezi , să le simți, să le iubești , să le guști și de care te-ai bucurat cu inocența unui copil .

In urma vieții tale rămân doar faptele tale și urmele pe care acestea le-au lăsat .


Iubiți viața și oamenii !
Iubiți tot ceea ce vă inconjoară !
Iubiți tot ceea ce este viu !
Iubiți-vă prietenii , atât pe cei de lângă voi cât și pe cei aflați departe !
Iubiți natura și ceea ce ea vă oferă !

Facerea de bine, curvele batrane ... si cutrele de feisbuci.

    Incep să cred că , in România (indeosebi aici , in Sud) , decât să faci un bine cuiva sau decât să incerci să faci o faptă bună , mai bine iți bagi un băț in dos și iți vezi de drum .

Ambele subiecte pentru care am pus suflet in ultimele luni si pentru care am incercat să fac ceva , nu au adus decât stres , nervi si ... o groază de imbecili .
Pe timpul meu . Pe banii mei . Pe linistea mea .

Sudistii , in marea majoritate, sunt fatalisti. In loc să fie uniți , altruiști dezinteresați , să empatizeze , să lase deoparte orgoliile , ura , bârfa, răzbunările , vendetele personale ... si să facă ceva bine atunci când se impune ... ei preferă să scuipe , să improaște cu noroi și să atragă asupra lor și asupra celorlalti doar negativism si necazuri .

Nu mai bine imi văd eu de treaba mea ?! Oricum timp prea mult nu am la dispozitie . De ce să il pierd aiurea cu toti mocofanii .
Se pare că nimic nu s-a schimbat in ultimii ani .

Am lucruri mult mai importante de făcut .

Facerea de bine ....