Este primul sfârşit de an din viaţa mea (din câte îmi aduc eu aminte) care mă prinde cu datorii ...
Cât ? Nici nu ştiu cât. Nici nu mai am curaj să întreb cât ...
Nu , nu la bănci .
Nu , nu la cămătari .
Nu iau bani cu împrumut niciodată .
Nu am credite la bănci şi nici nu am avut vreodată .
Vreau doar să o ştiu în viaţă şi bine . Pe ea . Pe Tina .
Mă îngrozeşte gândul că totul ar putea fi în van .
Urât an ! Urât sfârşit de an !
Prea multe au lovit deodată !
Prea multe nopţi nedormite !
Prea multe şi prea amare dezamăgiri din partea cui mă aşteptam mai puţin !
Prea multe morţi !
Prea multă muncă zadarnică !
Prea este totul pe dos din ce in ce mai tare !
Nu mă vait . Doar constat amar şi încerc să conştientizez situaţia cât mai bine .
0 elucubratii mai dihai decat cea de mai sus:
Trimiteți un comentariu