Zadarul cu rost

Zadarul cu rost

Zadarul ... cu rost se așterne-n cuvinte
Și chinuie strâmbe priviri și urechi,
... Lovește cu poftă în ura-i bătrână;
De secole umblă sa rupă din noi.
Se laudă aspru (râzând) și ne minte
Că suntem născuti să iubim în perechi...
Ne râde în ciudă , și vorba ne-ngână,
Spălându-ne-n imense căldări cu noroi.

(M.F. ianuarie 2006)