Din nou mi-am pierdut toate cuvintele si stau doar sa ma intreb : " De ce? De ce?"
"""" Aşa îl alintă pe Darius mămica lui: Ghiocelul meu…
Pe 4 februarie 2009 am primit un mesaj disperat de blog: Mă ajută cineva?
Îmi scria Lumi, mămica unui băieţel de 7 ani, grav bolnav:
Darius este într-un spital din Roma, operat de 6 ori în ultimele 5 săptămâni. A avut o tumoare pe trunchiul cereblal, benignă, dar au apărut complicaţii după operaţie şi era în comă de 2 săptămâni. „Medicii au spus că nu mai avem la ce spera, dar vreau să vă arăt poze şi nu ştiu cum să fac”.
Pe 6 februarie 2009, Lumi mi-a povestit drama lor:
Sunt disperată. Trebuie să vorbesc cu cineva care a mai trecut prin ce trec eu. Darius are acum 7 ani, împliniţi în iulie 2008. Acum sunt la Roma, în spital. A fost operat prima data pe 26 decembrie 2008. A avut o tumoare pe trunchiul cerebral. După 2 săptămâni a mai fost operat, încă de 5 ori. Au apărut tot felul de complicaţii, acum este intubat de 3 săptămâni (marţi). Pe 27 ianuarie 2009, medicii ne-au spus că Darius are creierul inundat cu multe hematoame mici pentru care nu se mai poate interveni chirurgical iar noi nu mai avem la ce spera. Sunt disperată. Am un milion de intrebări fără răspuns. Mă uit toată ziua la aparate şi nu înţeleg… Am multe întrebări. Dacă cineva a mai trecut prin aşa ceva – am nevoie de ajutor, te rog. Mulţumesc din suflet. Lumi.
I-am spus lui Dan. Ar fi trebuit ca Lumi să îl sune.
Doar că astăzi am aflat că Lumi nu are bani nici cât să cumpere o cartelă de telefon.
Foloseşte net-ul de la spital, rar, şi asta este singura legătură între noi.
Încercăm să o ajutăm un pic, i-am cerut adresa spitalului. Sper că voi primi mai multe amănunte.
Până atunci am doar adresa de E-mail:
Dacă aveţi o vorbă bună pentru Lumi şi Darius, dacă îi puteţi ajuta, cât de puţin, chiar şi cu un sfat, vă rog frumos să le trimiteţi un mesaj pe email.
UPDATE: Spitalul se numeşte Policlinico Umberto, Darius a fost internat iniţial la Salonul 10 de la Oncologie. Copilul se află acum la Terapie intensivă – Pediatrie. Mama copilului se numeşte Ţârlea Luminiţa şi este din Timişoara.
Astăzi, 14 februarie 2009, am primit veşti de la ei:
Nu ne merge prea bine… Ieri i-au pus lui Darius un dren exterior - pentru a şaptea oară o intervenţie la cap – iar azi i-au făcut traheotomie pentru că era intubat de 3 săptămâni. Nu mai rezistăm. E foarte greu. Darius este mai puternic decât noi. Ghiocelul meu rezistă mai mult decât noi, e mai puternic. Azi are 7 săptămâni de chin. 7 săptămâni de când a intrat la operaţie singur şi îşi dorea o pită mare după ce se trezeşte. Cu Dan Sântimbreanu nu am apucat să vorbesc pentru că nu am reuşit să fac rost de bani să cumpăr cartela. Ţi-am scris pentru că nu am cu cine să vorbesc… Mulţumesc. Lumi.
15 februarie 2009
Azi e o zi cu soare. Foarte rar am vazut soarele de cand santem aici. Majoritatea zilelor ploua iar in zilele in care Darius avea interventii cerul era cenusiu.
Noi suntem romani din Timisoara.
Am venit la Roma pt interventie pt ca in Romania dr. Ciurea de la Bagdasar Arsenie ne-a zis in 2006 ca daca il operam sansele sa ramana in viata sunt 10%.
Nu am acceptat niciodata ca se va antampla ceva cu Darius.
Darius a făcut tratament, a tinut regim si 2 ani s-a simtit bine.
Dar in 2008 febr am facut un RMN la care am vazut ca a crescut tumora.
La fel si dr Ples (neurochirurg de renume) a zis ca nu se poate face nimic.
In vara deja Darius se simtea mai rau, iar din noiembrie vomita in fiecare zi.
Un medic din Roma a vazut RMN lui Darius si am primit raspuns sa vedem de urgenta pt ca situatia e destul de grava.
Am venit aici in 17 dec iar an 26 dec prima interventie.
Traim un adevarat cosmar.
Nu stiam limba (acum reusim sa ii antelegem un pic).
Nu avem aici nici un prieten, doar cateva studente care fac practica la oncologie unde am stat l-au andragit pe Darius si vin in fiecare zi la terapie intensiva sa ne incurajeze.
Noaptea dormim la o doamna romanca pe care am cunoscut-o aici.
Iar ziua de la 9.00 dimineata stam pe o banca in fata la terapie intensiva.
De la 15.00 la 20.00 e program de intrare dar e in functie de ce urgente vin.
Asa traim de 2 luni, dar nu e important prin ce trecem noi.
Darius este un copil minune. E f inteligent. Era constient ca nu e ca ceilalti copii dar nu se plangea niciodata sa nu ne supere pe noi.
E incredibil ce i se antampla lui care ii placea atat de mult viata. Lui care era mereu cu zambetul pe buze.
Daca era acum la Timisoara verifica in fiecare zi sa vada daca au inflorit ghioceii care i-am plantat impreuna intr-un ghiveci.
Aici nu am vazut ghiocei. Doar aseara la tine pe blog.
Lumi.
.
.
Ştiţi cum ies ghioceii din zăpadă? Cred că aşa va face şi Darius.
Ghiocei pentru Darius şi Lumi. """~articol preluat de pe blogul IsabelleLorelai ~
Postări
0 elucubratii mai dihai decat cea de mai sus:
Trimiteți un comentariu