CODUL BUNELOR MANIERE - episodul 11

"""""""""""""""""""""

13. COMPORTAMENTUL CIVILIZAT IN VIATA
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
DE ZI CU ZI !
~~~~~~~~~~~~~~~~

Dupa aceasta calatorie prin labirintul pe care se
pare ca-l creeaza respectarea cu strictete a regulilor unei
comportari civilizate , s-ar parea ca am ajuns impreuna la
capatul drumului. Nu este asa ! Viata de zi cu zi va supune
unui examen permanent. Va puteti numi un om civilizat daca
regulile despre care am vorbit nu au devenit pentru
dumneavoastra a doua natura. Sa stiti cum si cind sa
salutati , sa va imbracati corect in orice imprejurare , sa
puteti sustine o conversatie in orice cerc pe care-l
frecventati , sa stiti sa va descurcati la cea mai
sofisticata reuniune sau in cel mai elegant restaurant - sunt
tot atitea petre de incercare. Dupa cum am vazut , nici in
familie si nici printre cunostinte greselile dumneavoastra nu
vor fi tolerate. Mai devreme sau mai tirziu vor fi
sanctionate fara mila , iar cercul dumneavoastra de prieteni se
va restringe.
Ce e de facut ? Daca pentru inceput totul ar parea o
corvoada , cu timpul , veti gasi o placere in a va detasa
de acest sentiment siciitor. Convingerii ca trebuie sa va
supuneti regulilor bunelor maniere ii va lua locul naturaletea
gesturilor dumneavoastra. Asa cum am mai spus , nu exista doua
feluri de politete. Daca veti privi strazile pe care le
strabateti zilnic , magazinele , oamenii cu care calatoriti in
autobuz sau metrou , veti fi uluiti de comportamentul acelora
care trec drept bine crescuti , dar nu sunt de fapt , pentru
ca nu se controleaza in permanenta.
Domnul care stie sa salute reverentios si sa manince
elegant , da din coate , facindu-si loc cu brutalitate cind
coboara din autobuz. Un altul care nu uita niciodata sa-si
stearga picioarele la intrare , odata aflat la volan va
strabate nepasator baltile , stropind toti pietonii intilniti
in cale. Doamna care pentru nimic in lume nu ar pune zahar
in cafea decit cu clestisorul , nu se sfieste sa pipaie
citeva piini pina alege una care i se pare mai proaspata. O
alta , pedanta , maniaca in privinte curateniei la ea acasa ,
nu ezita sa arunce pa strada o coaja de banana sau sa-si
goleasca buzunarele de biletele de tramvai adunate cu timpul.
Unii isi fac un obicei din a aduna scrumiere si
tacimuri din restaurante sau hoteluri , considerindu-le
" suveniruri ".
Ne intrebam cum pot sa se comporte astfel niste
oameni respectabili , la curent cu bunele maniere. Explicatia
este una singura - nu sunt cu adevarat niste oameni bine
crescuti. Nimic pe lume nu este bine facut daca se face din
obligatie sau de frica. Acasa , teama de ridicol , de
observatiile malitioase ale celor din jur ne determina sa ne
controlam gesturile si afirmatiile. Adesea , dupa cum am vazut ,
anonimatul ne da in sfirsit " libertatea " de a face orice
vrem. Singurul martor care ne-ar putea sanctiona este propria
noastra constiinta. Sa ne amintim de Buratino ! Constiinta este
cea care ii spune de fiecare data ca a gresit si tot ea
il indreapta pe drumul cel bun. Daca ne-am imagina ca o
camera invizibila de luat vederi ne surprinde cind suntem
tentati sa gresim , ne-am controla cuvintele si gesturile. Am
scapa astfel de multe intimplari neplacute de care ne izbim
zi de zi si care ne fac viata imposibila.

CUM NE PURTAM PE STRADA

Cind iesim din casa , este obligatoriu sa avem un
aspect ingrijit. Sa fim curati , pieptanati si imbracati decent.
Nu este permisa nici o exceptie de la aceasta regula , chiar
daca ne ducem doar pina la piine. Este o strinsa legatura
intre felul in care ne prezentam si cel in care umblam :
tinuta corpului trebuie sa fie drapta , miscarile firesti ,
naturale. Sa nu dam din miini fara rost , sa nu alergam
imbrincind trecatorii , sa nu ii lovim cu pachetele sau cu
umbrela pe care o tinem in mina.
In general , sa nu deranjam pe nimeni cu prezenta
noastra. Daca din intimplare lovim pe cineva vom spune
politicos : " Pardon ! " sau " Va rog sa ma scuzati ! ".
Raspunsul firesc este : " Nu face nimic ! ".
Sa nu privim fix , curiosi , o persoana care ne
trezeste interesul - o fata frumoasa , o femeie insarcinata
sau , mai grav , un infirm.
Sa ne abtinem sa facem remarci cu glas tare , chiar
daca imbracamintea cuiva este mai excentrica.
Sa nu tragem cu urechea si cu atit mai mult sa nu
intervenim in discutia a doua persoane chiar daca subiectul
ne intereseaza.
Sa nu ingrosam rindurile acelor gura - casca care isi
irosesc timpul , asistind la intimplarile strazii - certuri ,
batai , filmari etc. In schimb , in cazul unor accidente sa nu
ne ferim sa dam o mina de ajutor , dar s-o facem numai daca
ne pricepem. In cazul bolnavilor de inima care nu trebuie
miscati din loc ajutorul nostru le poate fi fatal !
Sa nu fim indiscreti si sa privim in casele
oamenilor. Este cea mai mare dovada de proasta crestere. Pe
de alta parte nici locatarul n-ar trebui sa se expuna
privirilor noastre intr-o tinuta indecenta ( paradisiaca ) ,
uitind sa traga perdelele.
Daca la o fereastra este o persoana cunoscuta , nu te
angajezi intr-o conversatie cu aceasta ci o vei saluta cu
un gest amical. Cu atit mai mult , nu-ti vei striga prietenii
sau membrii familiei din strada. Folositi telefonul !

GRESELI DE NEPERMIS

Sunt unele gesturi pe care un om civilizat nu le-ar
face in public pentru nimic in lume. Cu toate ca ele par
de o mare banalitate , se repeta surprinzator de des.
* Sa nu aruncam nicioadata hirtii sau resturi de
mincare pe strada. Sa cautam un cos de gunoi sau sa le
pastram pina acasa.
* Sa nu ne ridicam ciorapii in vazul lumii. Sa cautam
pentru asta un loc mai retras.
* Sa nu ne pieptamam , sa nu ne dregem fardul , sa nu
ne stergem pantofii , sa nu ne curatam unghiile in public.
Toate aceste lucruri se fac inainte de a pleca de acasa.
Un om civilizat nu fumeaza pe strada. Daca un barbat
cu tigara in gura nu ne socheaza , pentru o femeie gestul
este dezagreabil. De asemenea nu este permis sa mincam pe
strada. Cu toate acestea , din lipsa de timp , recurgem
deseori la serviciile pe care ni le ofera numeroasele
chioscuri cu mincare gata preparata. Sa nu pornim pe strada
cu mincarea in mina oricit de grabiti am fi.
Aceste reguli si interdictii sunt valabile in toate
situatiile in care suntem in multime : tirguri si expozitii ,
holuri de cinematograf , aeroport , gara , statii de tramvai sau
de metrou.

CUM MERGEM PE STRADA

De regula , mergem pe strada alaturi de o femeie sau
de un barbat. Daca trotuarul se ingusteaza la un moment dat ,
daca apare un pasaj sau daca fluxul mare de pietoni ne
obliga sa ne despartim de insotitorul nostru politetea ne
cere sa tinem seama de citeva reguli elementare : femeia trece
inaintea barbatului , virstnicul inaintea tinarului , superiorul
inaintea subalternului. Exista si unele exceptii cind procedam
invers - la o traversare periculoasa , barbatul isi protejeaza
insotitoarea si trece in fata ei intinzindu-i mina pentru a
o sprijini.
Un barbat trebuie sa-i ofere ajutorul unei femei
necunoscute ? Daca este nevoie , da. Pe o strada taiata de
santurile unor lucrari publice , in cazul unei ploi torentiale
barbatul nu va trece nepasator pe linga o doamna care se
afla in impas. O va sustine sa nu cada pe pamintul alunecos
sau ii va oferi protectia umbrelei sale conducind-o pina la
un loc adapostit. Sa amintim ca odata rezolvata situatia
delicata , el isi va lua ramas bun iar doamna ii va multumi.
Dar mergind pe o strada nu suntem totdeauna in impas.
Sa presupunem ca ne plimbam , pur si simplu. De regula locul
doamnei este in partea dreapta a barbatului , tot din dorinta
de a o proteja , caci bordura strazii e mai aproape de el.
Daca vitrinele , de pilda , se afla tot pe dreapta , ea le
va putea privi nestingherita. Daca insa acestea sunt pe
stinga , cei doi isi vor schimba locurile , de dragul doamnei
care nu rezista niciodata ispitei de a fi la curent cu
moda.
Daca suntem in grup , sa avem grija sa nu ocupam tot
trotuarul ca si cum ne-ar apartine. Nu putem merge alaturi
mai mult de trei persoane. Se intelege ca nu vom discuta
cu totii in cor , ca nu vom ride in hohote. Daca din grupul
de trei persoane face parte un copil , el va fi incadrart
de cei doi adulti , daca este vorba despre doi copii , acestia
vor sta in stinga si in dreapta adultului. Lucrurile trebuie
sa se petreaca astfel pentru ca este bine sa nu ne lasam
copii din mina pe strada.
O alta situatie : cind o femeie va fi incadrata de
doi barbati , cel mai in virsta va sta in drapta ei.
In schimb , intr-un grup de trei , doua femei vor
incadra un barbat , locul din dreapta acestuia fiind ocupat
de cea mai in virsta.
Daca este vorba despre trei femei sau trei barbatii ,
persoana mai importanta sau mai in virsta va ocupa locul
din mijloc.
In cazul unei circulatii aglomerate grupul nu poate
ramine compact. Persoana din stinga , indiferent de sex , le
va lasa pe celelalte doua sa mearga inainte. Nu vom proceda
asa daca insotim doua doamne. Le vom acorda intiietate si le
vom urma indeaproape.
Pe munte sau la urcarea unei scari inguste barbatul
trece primul , aruncind mereu o privire in spate spre
insotitoarea sa.

CONVERSATII PE STRADA

Strada nu prea este un loc potrivit pentru o
conversatie. Cu toate acestea ni se intimpla tuturor sa ne
intilnim cu o cunostinta si sa schimbam citeva cuvinte. Daca
interesele noastre o cer , discutia se poate prelungi. Sa nu
raminem in mijlocul drumului , ci sa ne retragem linga o
casa sau linga o cabina telefonica cind strada este foarte
aglomerata.
Sa presupunem ca ne-am intilnit cu o prietena care
merge in directie opusa. Daca aceasta se grabeste si discutia
este necesara vom face citiva pasi impreuna.
Cum procedam daca prietena noastra este insotita de
cineva ? Initiativa trebuie sa-i apartina acesteia care
urmeaza sa faca si prezentarile. Nu ne vom intinde la vorba.
Suntem in strada , nu acasa , si , in plus , prezenta noastra
intimplatoare i-ar putea stinjeni pe cei doi. La fel stau
lucrurile daca ne intilnim cu doi barbati. , dintre care cel
putin unul este o cunostinta apropiata. Ne rezumam sa-i
salutam. Daca nu beneficiem decit de un salut este semn ca
o discutie este inoportuna.
Daca suntem grabiti si nu vrem sa stam de vorba cu
cineva , salutam eventualele cunostinte intilnite si ne
continuam drumul. In nici un caz nu le vom evita intorcind
capul.
Ni se pare necesar sa va sugeram cum trebuie sa
procedati in situatia in care stati de vorba cu cineva si
un prieten care trece pe linga dumneavostra doreste sa va
comunice ceva important. Bunele maniere ne obliga pe toti
trei la o anumita conduita : dumneavostra veti face
prezentarile , prietenul dumneavoastra va va spune doar citeva
cuvinte si isi va continua drumul , cealalta persoana nu
intervine in discutie. In nici un caz nu va profita de
ocazie pentru a-i solicita ceva noului venit , presupunind ca
acesta are o functie importanta. Astfel de persoane
" indraznete " sunt foarte prost catalogate in societate , iar
daca sunt tolerate in continuare , aceasta se datoreaza
delicatetei celorlalti.
Mi s-a intimplat ca unei prietene cu care stateam de
vorba pe strada sa i se ofere , iar ea sa refuze , un bilet
gratuit la un concert la care as fi mers cu mare placere.
Poate parea o prostie dar codul manierelor elegante m-a oprit
sa-l cer pentru mine , cu toate ca facusem cunostinta cu
amabila persoana cu o clipa inainte.

TRANSPORTUL IN COMUN SI POLITETEA

In mijloacele de transport in comun , loc unde avem
de-a face cu persoane total necunoscute , comportamentul nostru
trebuie sa se supuna unor anumite reguli de politete.
In statie , in general , ar trebui sa se stea la rind.
Se practica acest lucru in numeroase tari si este foarte
eficient.
La urcare , veti acorda prioritate doamnelor , persoanelor
mai in virsta , femeilor cu copii in brate , infirmilor. Daca
este aglomeratie , va veti pregati din timp sa coboriti ,
spunindu-le celor din fata : " Imi permiteti ? " sau " Coboriti
la prima statie ? " , pe un ton civilizat si fara a va
face loc cu coatele. In nici un caz , nu veti pune nima pe
nimeni. Daca , din greseala , ati lovit pe cineva , trebuie sa-i
cereti scuze.
La noi in tara , in mod conventional , s-a astabilit ca
urcarea calatorilor sa se faca prin usa din spate , iar
coborirea pe la mijloc sau prin fata. Exceptie de la aceasta
regula fac femeile insarcinate sau cu copii mici in brate ,
batrinii sau infirmii care pot urca si prin fata. Acestia au
obligatia sa-i astepte pe calatorii care doresc sa coboare.
Retineti ca in alte tari , urcarea se face numai pe
usa din fata pentru a prezenta soferului legitimatia de
calatorie sau pentru a achita pretul biletului.
Daca toate scaunele sunt ocupate , este obligatoriu sa
cedam locul batrinilor , femeilor insarcinate sau cu copii
mici , infirmilor sau bolnavilor. Din gentilete putem oferi
locul si altor persoane , in general , doamnelor. Dar acest
gest de amabilitate nu trebuie inteles gresit. Deseori vedem
mame sau bunici grijulii raminind in picioare linga
" printisorul " de zece ani care se lafaie in voie pe locul
pe care l-am oferit lor si nu baiatului. Oare aceste doamne
nu-si dau seama ca " educa " in mod cert un prost crescut ?
Persoana careia i s-a cedat locul nu trebuie sa se
poarte ca si cind acest lucru i s-ar cuveni , ci sa
multumeasca cu naturalete pentru gestul politicos.
Daca o doamna este insotita de un barbat , acesta ii
va cumpara biletul si-i va oferi locul de linga geam. Daca
nu exista decit un singur loc liber el va fi oferit
doamnei , iar domnul va ramine linga ea in picioare. In nici
un caz nu o va parasi , repezindu-se la un loc liber cind
se iveste ocazia.
In mijloacele de transport in comun ne purtam cit
mai atent cu ceilalti calatori. Asta nu inseamna ca avem
voie sa-i fixam cu o privire dezaprobatoare sau prea
admirativa , ci nu-i bruscam , nu-i calcam pe picioare , si nu-i
incomodam cu pachetele noastre. Avem grija ca geanta pe care
o purtam pe umar sa nu-i loveasca in cap pe cei care stau
jos. Daca am gresit este obligatoriu sa ne cerem scuze. Tot
obligatoriu e ca celalalt sa raspunda : nu-i nimic , se
intimpla.
In cazul in care stam de vorba cu o persoana
cunoscuta , vom urma aceleasi reguli dupa care ne conducem
daca o intilnim pe strada. In plus , nu vom discuta peste
capetele oamenilor , ridicind glasul pentru a fi auziti.
Evident , trebuie sa ne abtinem de la orice comentariu
neplacut la adresa celorlalti calatori si sa nu intervenim
in discutiile dintre acestia. Cind este absolut necesar si
asisitam la un furt , de pilda , vom interveni prompt si
eficient in favoarea pagubasului. In nici un caz nu trebuie
sa ridicam tonul si sa recurgem la un limbaj necivilizat.
Vom folosi intotdeauna pronumele personal de politete
" dumneavostra " in loc de " mata " , " dumneata " sau " tu "
chiar daca ne adresam unui om mai modest imbracat.
Din pacate , la noi o calatorie cu mijloacele de
transport in comun este un calvar tocmai din cauza lipsei
de maniere a calatorilor. Insusirea regulilor de buna purtare
pe care le-am amintit ar elimina vesnicele discutii la care
asistam zilnic fara voia noastra.
As propune firmelor care isi fac reclama in
mijlooacele de transport in comun - de exemplu , firmei
Coca-Cola - sa afiseze aceste pagini pe panoul de reclama.
Nu ar fi rau deloc !

CUM SA NE PURTAM CIND SUNTEM LA VOLAN ...

Nici cind circulam cu alte mijloace de transport nu
ne purtam la intimplare. Intr-un taxi , de pilda , un client nu
se aseaza linga sofer decit daca doreste sa vada orasul.
Barbatul care insoteste o doamna nu se va aseza linga
sofer , ci in spate , linga ea.
Daca mergem cu o masina particulara apare o modificare
a etichetei : ne vom aseza linga cel care conduce masina. Ar
fi nepoliticos sa stam in spate. Daca in masina sunt mai
multe persoane vom ceda locul din fata celei mai in virsta
sau unei doamne. Daca este vorba despre un cuplu , sotul va
ocupa locul din spate.
Proprietarul masinii deschide portierele , ii ajuta pe
invitatii sai sa urce , se aseaza ultimul , se asigura ca
usile sunt bine inchise , si apoi se aseaza la volan. La
sfirsitul calatoriei este primul care coboara din masina ca
sa-i ajute pe musafirii sai sa coboare. La intoarcere , are
obligatia de a le conduce pe doamne pina la usa casei lor.
Daca la volan se afla o femeie , de deschiderea , inchiderea
portierelor si de bagaje se ocupa unul dintre barbatii din
masina. Este de-a dreptul comic , ca dintr-un exces de zel ,
domnul sa duca poseta doamnei care a sofat. Dar , o va ajuta
sa coboare , oferindu-i mina.
Daca invita pc cineva la o plimbare cu masina , e
urit sa-i pretindem bani de benzina. Daca ne oprim la un
restaurant nu vom avea pretentia sa ni se plateasca si
consumatia noastra. Cheltuielile vor fi impartite egal. Asa este
corect. Altfel stau lucrurile daca prietenii nostri hotarasc
si noi suntem de acord sa ne ofere o masa la " Sura
Dacilor " - de pilda. Drumul ne priveste pe noi , masa pe ei.
Cind este posibil , ocupantii unui vehicul ii saluta
pe pietonii cunoscuti , la o traversare sau la un stop.
Tinuta de gala ne obliga sa mergem la receptii , la
teatru , la opera cu masina noastra ori cu taxiul. Daca
suntem cu masina , sa ne hotarim cine va conduce la
intoarecere ca sa nu bea nici un strop de alcool. O masina
distrusa , spitalizarea sau o inmormintare costa cu siguranta
mai mult decit un taxi !
Daca in alte situatii , politetea este o problema de
optiune , cind suntem la volanul unei masini ea este de o
necesitate vitala. Undeva in Middle West la trecerea peste
calea ferata , se afla un anunt elocvent : " Trenul are nevoie
de 15 secunde pentru a traversa acest pasaj , fie ca masina
dumneavoastra se gaseste sau nu pe el ! " Un viraj periculos
este semnalizat cu astfel : " Urmatorul spital este la 200 de
kilometri ...". Batrina noastra Europa , nu apeleaza inca la
umor in acest domeniu , ci recurge tot la semnele de
circulatie conventionale.
Sa nu intelegem cumva ca in America nu exista semne
de interdictie sau politie. Pericolul pe care il reprezinta
atit soferii , cit si pietonii neatenti este acelasi. Ne
refeream doar la faptul ca metodele educative in domeniul
circulatiei rutiere pot fi dintre cele mai diverse.
Aproape zilnic la T.V. ni se prezinta accidente
tragice. Toate au aceeasi cauza - nerespectarea unor norme de
conduita civilizata. Ne-am astepta ca dupa o astfel de
emisiune , batrinelul cutremurat ca un semen de-al sau a
murit in mod absurd , trecind pe rosu , sa astepte oricit in
fata unui semafor defect pentru a traversa. Dar nu se
intimpla asa. Vom vedea ca zeci de oameni seriosi isi
incearca " norocul " , ca la ruleta ruseasca , nerespectind
interdictiile pe care ei le cunosc de fapt foarte bine.
Aproape nu exista om care sa nu stie ca nu are voie sa
traverseze strada oricum si oriunde , ca nu este bine sa-ti
lasi copilul sa se joace in mijlocul drumului sau ca atunci
cind sofezi esti obligat sa te opresti si sa acorzi
prioritate pietonilor chiar din momentul in care acestia au
pus piciorul pe " zebra ". Pentru un cetatean venit dintr-o
tara civilizata , dezordinea ce caracterizeaza circulatia
rutiera de la noi este de neconceput. Am vazut in Suedia
oameni asteptind rabdatori la stop , desi trecuse miezul
noptii si strazile erau pustii...
De-a lungul timpului , s-au realizat mii de anchete
privind motivele ce-i determina pe oameni sa incalce regulile
de circulatie. Raspunsurile sunt mereu aceleasi : lipsa de
atentie si graba. Noi am adauga : lipsa de politete. Suna
poate ciudat , dar acesta este adevarul. Cel care traverseaza
Calea Victoriei pe unde are chef este un om prost crescut.
O comportare civilizata in traficul rutier nu are
inca o traditie indelungata cum au legile bunei purtari in
celelalte domenii sociale. Nerespectarea normelor de politete
in societate se pedepseste , cum am vazut , cu excluderea
noastra treptata din medii pe care le-am frecventat altadata
cu placere. Nerespectarea normelor de politete pe sosea se
plateste cu viata !
Din exemplele date putem deduce ca in acest domeniu ,
mai mult decit in oricare altul , rigorile legii coincid cu
rigorile politetii. Mai mult decit atit , legea nu se poate
referi la infinitatea de situatii ce apar cind suntem la
volan , punindu-ne viata in pericol.
Un sofer experimentat va va spune ca din vina lui
nu poate avea loc nici un accident , dar de fiecare data
cind pleaca la drum o face cu teama. Ea ii este provocata
de " fantezia " si de lipsa de responsabilitate cu care conduc
ceilalti.
Domnul care lasa o doamna grabita sa treaca pe rosu
pentru a prinde tramvaiul nu este bine crscut daca nu s-a
asigurat privind in oglinda retrovizoare , ca nu-i incurca pe
soferii din spatele sau. In acest caz respectarea regulilor de
circulatie trece inaintea legilor politetii.
Solidaritatea care exista - sau care ar trebui sa
existe - intre conducatorii auto pe sosea , este tot o forma
de politete. Ea si nu legea ii obliga pe acestia sa
opreasca pentru a-i ajuta pe cei ramasi in pana si tot ea
ii determina sa faca un gest amical necunoscutului care i-a
permis o depasire.
Dar a-i avertiza pe cei ce vin din partea opusa ,
semnalizind un punct de control sau un radar este o
solidaritate prost inteleasa. Cei care pacalindu-i pe politisti
conduc apoi cu viteza maxima , pot deveni victime ale unor
grave accidente.
Cu toate ca subiectul este inepuizabil , ne oprim aici.
Nu inainte de a va recomanda sa va lasati cartea de vizita
cu scuzele de rigoare pe parbrizul masinii pe care ati
lovit-o usor in parcare. Veti da dovada ca sunteti un
adevarat gentleman !

IN RESTAURANTE , IN CAFENELE , IN
LOCALURI PUBLICE

De cum intram intr-un local public , toate privirile
se indreapta spre noi. O stim cu toii din proprie
experienta ! Si parca mai mult ca oricind suntem analizati
in mod critic din cap pina in picioare. Ne simtim stinjeniti
deseori si avem trac de parca am da un examen. Sa incercam
sa-l trecem impreuna , reflectind asupra acelor norme care se
impun in astfel de situatii.
Primul lucru pe care trebuie sa-l stiti este ca exita
reguli in insasi alegerea unui restaurant.
Daca este vorba despre un local caruia i s-a dus
vestea ca se maninca bine si e mereu arhiplin , va retineti
din timp o masa mai ales cind aveti invitati. Nu este o dovada de
meschinarie sa va interesati de preturile practicate , ci o
necesitate. Rezervarea cit si informatiile se pot obtine
foarte simplu prin telefon. Astfel , veti putea lua o decizie
buna , caci fiecare dintre noi doreste sa le ofere o seara
placuta prietenilor sau oamenilor de afaceri cu care lucreaza.
Optiunea nostra ar trebui sa fie dictata numai de
preferinte bine motivate. Dar din snobism unii intra numai in
restaurante de lux. Pe linga faptul ca ii costa o gramada de
bani , se pot pune si in situatii penibile de pilda sa
ramina datori. Exista restaurante de diverse categorii pentru
orice buzunar. Chiar modeste , unele dintre ele pot oferi
mincaruri bune si o ambianta placuta. Va veti informa de la
prietenii care ies mai des sa manince in oras. Toate aceste
recomandari sunt facute cum am mai spus mai ales celor care
au invitati.
Tinuta trebuie sa fie corespunzatoare unei iesiri in
lume. Uneori ea este ceruta in mod obligatoriu de anumite
restaurante. Tinuta trebuie adaptata la pretentiile
restaurantului , dar e bine sa tinem cont si de ocazia cu
care am fost invitati , precum si de modul in care se vor
imbraca ceilalti comeseni. Doamnele se pot sfatui in prealabil.
Vor evita astfel sa semene cu doua gemene imbracate in
pulovere identice din pura coincidenta. De asemenea , o tinuta
axcentrica poate fi nepotrivita cu ambianta localului. O doamna
cu umerii goi , pierduta in niste uriase saloane de marmora
insuficient incalzite , iti poate provoca cel mult mila , nu si
admiratie. Cea mai potrivita imbracaminte pentru restaurante
ramine cea eleganta de oras. Nu te duci in trening la
" Athenee Palace " chiar daca ai buzunarele doldora de bani.
Un chelner stilat al unui mare restaurant parizian
spunea spre sfirsitul vietii , ca un titlu de glorie , ca nu
a permis niciodata unei persoane sa intre in local daca era
imbracat in gris , deoarece tinuta de seara era obligatorie !
Nici situatia contrara nu este admisa : sa te imbraci
elegant pentru a intra sa maninci intr-un local foarte
ieftin. Sa pui in inferioritate niste oameni modesti si
cumsecade , inseamna sa fii total lipsit de tact. E probabil
ca acesti oameni nici nu ne vor observa , daca ne vom purta
firesc , fara ostentatie. Sa nu facem nota discordanta stergind
scaunele cu batista , tacimurile cu servetelul , cerind cu voce
tare sa ni se schimbe fata de masa etc. Purtindu-ne astfel ,
chiar imbracati ultraelegant vom dovedi ca noi suntem cei
prost crescuti si nu persoanele in salopeta si cu sapca pe
cap intre care ne aflam intimplator. Fiecaruia dintre noi i
se intimpla sa intre intr-un mediu cu care nu este obisnuit.
Sa ne comportam , cu respect fata de obiceiurile locului. Este
bine sa trecem neobservati si sa nu ne ocupam de vecini ,
asa cum nici ei nu se vor ocupa de noi.
Cind intram intr-un restaurant , sa nu trintim usa in
nasul celui din spatele nostru , ci chiar sa o tinem , ca sa
poata intra si el. E normal ca acesta sa ne multumeasca.
Barbatul care insoteste o femeie are obligatia sa-i
deschida usa , lasind-o sa paseasca inaintea lui. Isi conduce
invitata la garderoba unde o ajuta sa isi scoata haina.
Doamna poate ramine cu palaria pe cap dar amindoi
isi vor scoate manusile. Nu se intra in restaurant cu
paltonul , cu palaria pe cap sau cu umbrela in mina, chiar
daca vrei doar sa te asiguri ca sunt locuri libere. Cu atit
mai mult nu-ti vei pune hainele pe scaunul de alaturi.
Primul care intra in restaurant este barbatul pentru
a-si proteja invitata de privirile curioase ale celor din
jur si pentru a-i cere sefului de sala sa-i indice o
masa libera. Uneori , in lipsa acesteia , esti obligat sa te
asezi la o masa deja ocupata. In prealabil trebuie sa ceri
permisiunea celor prezenti si sa astepti raspunsul lor. Chiar
daca nu sunt deosebit de incintati , acestia nu au voie sa
se retraga ostentativ la celalalt capat al mesei. In orice
situatie doamna este rugata sa-si aleaga locul pe care-l
doreste. Barbatul trage scvaunul pe care urmeaza sa se aseze
invitata sa , si ocupa locul de vizavi , daca este liber.
Lista de bucate este consultata de fiecare in parte.
Dupa ce s-au hotarit ce vor sa manince si sa bea , domnul
este cel care da comanda. O doamna evita sa vorbeasca cu
chelnerul , pe tot parcursul mesei.
Daca avem invitati jucam rolul amfitrionului , facindu-le
recomandarile de rigoare. Vom alege cele mai bune vinuri si
cele mai alese mincaruri. E firesc sa achitam si nota de
plata.
Daca la masa iau parte mai multe perechi , comanda va
fi facuta de unul dintre barbati , dupa ce a aflat care sunt
preferintele tuturor. Asupra platii , decizia se ia dinainte.
Se poate face o nota comuna sau separata. Eventualele
neintelegeri se rgleaza ulterior intre barbati.
Cind incepem sa mincam , ne asezam confortabil ,
apropiindu-ne de masa , pentru a nu ne pune sevretul pe
genunchi. Il folosim doar pentru a ne sterge buzele , la
nevoie , si nu-l impaturim frumos la sfirsit.
Serviciul la masa intra in atributiile chelnerului
care le da intotdeauna intiietate doamnelor. Daca in lipsa
acestuia barbatul toarna vin in pahare , nu punem sticla
pe masa ci in frapiera. Degustam vinurile la inceput si ne
decidem asupra celui care ni se pare mai potrivit. Nu
uitati ! - Pestele merge cu vin alb , friptura cu vin rosu.
Recunoastem oamenii bine crescuti dupa raritatea
reclamatiilor si dupa tonul adoptat cind le fac. Nu sunt
admise discutiile in contradictoriu cu chelnerii chiar daca
avem dreptate. Nu ne dam in spectacol ! Orice nemultumire se
adreseaza sefului de sala sau patronului restaurantului. Fara
nervi , fara tipete , fara amenintari.
Masa ia sfirsit numai la dorinta doamnei care va
insoteste. Chemati discret chelnerul pentru a achita nota de
plata. Verificati-o cu o privire , caci aveti dreptul sa
corectati greselile flagrante. Daca se iveste o problema , o
rezolvati simplu , cerind lamuriri chelnerului. Veti apela la
patron numai daca este absoluta nevoie.
Nu discutati nota de plata cu invitatii dumneavoastra ,
manifestindu-va satisfactia ca a costat putin sau deceptia ca
a costat prea mult. Nu comentati , in nici un caz , faptul ca
ati fost incarcat cu doua salate pe care nu le-ati comandat
si de care nici nu v-ati atins. Este vina dumneavostra ca
nu i-ati atras atentia chelnerului la timp ca ... detestati
salata.
La plecare barbatul isi ajuta partenera sa se ridice ,
tragindu-i scaunul. Ca si la intrare , tot el merge cu un pas
inainte , fara a lasa insa impresia ca nu sunt impreuna. La
garderoba prima care se imbraca este doamna.
Garderobiera nu intervine si nici doamna nu-l ajuta pe domn
sa-si puna paltonul sau fularul. Este ridicol.
Ce facem cind suntem singure si vrem sa mincam in
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
oras ?
~~~~~~~
O doamna nu intra intr-un local unde se servesc cu
predilectie bauturi alcoolice.
In schimb ii este permis sa intre intr-un restaurant
de lux. Nu se pune problema cind este vorba despre o
cafenea , o patiserie , un snack-bar. Odata asezata la masa va
vorbi numai cu chelnerul , numai acestuia ii va cere sa-i
cumpere un chibrit , sau sa-i imprumute o bricheta. Nu va
arunca priviri insistente si curioase prin sala , nu se va
pieptana si nu-si va retusa machiajul la masa. Toate aceste
gesturi pot fi facute inconstient dar ele risca sa fie
gresit interpretate , si " imprudenta " - daca e vorba de o
imprudenta - risca sa intre in niste incurcaturi penibile.
Este infinit mai usor sa previi un conflict decit sa-l
rezolvi odata declansat. Oricum sunt destui prost crescuti
in jurul nostru ce nu cunosc o norma elementara de
politete - interdictia de a te adresa unei femei singure - ca
sa le mai dam si noi apa la moara prin gesturi ce par
provocatoare.
O doamna sau doua doamne singure intr-un restaurant
nu-si vor comanda nici un fel de bauturi tari si ar fi
de dorit sa evite chiar si vinul. Daca imaginea unui barbat
beat este neplacuta , cea a unei femei ametite este
insuportabila.

SITUATII SPECIALE LA RESTAURANT

Se intimpla uneori sa fim " uitati " dupa ce am facut
o comanda. Intr-un local aglomerat acest lucru este explicabil.
Nu vom bate cu o moneda sau cu inelul in pahar. Sa retinem
cind am vorbit cu chelnerul figura acestuia , sa ne sculam
de la masa si sa-i reamintim ca asteptam de mult. O vom
face ferm dar fara comentarii agresive si inutile.
Cind ne cade ceva de pe masa , o maslina , o chifla
etc si sunt la indemina sa nu consideram o lipsa de
distinctie gestul de a le ridica. Tacimul cazut se pune
deoparte si se cere altul.
Rezistati la insistentele chelnerului care va ofera un
fel rar si costisitor. A intreba : " e proaspat ? , e bun ? "
este absolut inutil , ce v-ati astepta sa va raspunda ? Aveti
incredere in patron. Numai el raspunde in fata legii - daca
asta va consoleaza - atunci cind ajungeti pe patul de spital !
- Cind va place in mod deosebit un fel de mincare
transmiteti felicitari bucatarului. Acesta , adeseori va veni sa
primeasca multumirile dumneavoastra personal.
- Daca nu va place nimic , nici seviciul nici mincarea ,
nu faceti o scena personalului din restaurant. Platiti si
plecati , nu inainte de a va spune parerea patronului
precizind ca veti ocoli in viitor acest local. Nu mai este
nevoie sa atragem atentia asupra tonului care va fi deosebit
de politicos. Este suficient.
- Ceea ce am platit , dar nu s-a mincat sau nu s-a
baut nu se ia acasa. Nici pretentiile pe care le avem de
la chelner de a ne face un pachet pentru animalele de
acasa , nu fac o impresie prea buna. Este o economie inutila ,
iar pisicuta noastra in mod sigur nu stie ca am fost la
restaurant , deci nu se va supara ca nu i-am adus si ei
ceva !
- Un barbat atent va ajunge la restaurantul in care
si-a fixat intilnire cu o doamna , cu jumatate de ora
inainte. Isi va alege un loc de unde sa poata observa
intrarea , pentru a-i iesi in intimpinare. Doamna ar trebui sa
respecte cu exctitate ora fixata si sa nu cocheteze cu
celebrul " sfert academic ".
- Cind intram intr-un hotel si vedem o cunostinta , ne
vom asezam la masa acesteia numai daca suntem invitati. S-ar
putea ca aceasta sa astepte pe cineva si din delicatete sa
nu o marturiseasca din primul moment. Odata asezati , ne va fi
mult mai greu sa ne ridicam si sa ne cautam alt loc in
momentul in care simtim ca am devenit inoportuni. Oamenii vin
la restaurant nu numai ca sa manince ci si sa stea de
vorba. Nu putem sili pe nimeni , ca din politete sa ne
accepte prezenta o seara intreaga. Aceasta situatie se poate
ivi chiar intre prieteni foarte buni pe care nu ne vom
supara ca nu ne-au invitat la masa lor. Au avut probabil
motive serioase sa o faca.
Serviti sau serviti-va ?
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Reproducem un text dintr-un cotidian , inserat in
rubrica " Telefonul de la miezul noptii " :
" - Ce au mai facut tricolorii dupa meciul cu
americanii ?
" - Miercuri au vizitat platourile de filmare de la
" Universal Studios " , dupa care au servit masa la
~~~~~~~~~~~~~~~~
restaurantul Minion , patronul fiind un roman , mare amator de
fotbal. A fost un moment de destindere pentru jucatori ,
inconjurati de o multime de romani stabiliti in America. "
Din rindurile de mai sus intelegem ca tricolorii
nostri , ca sa mai scape de stress si monotonia? jocului ,
au preluat indatoririle chelnerilor in localul unui patron
roman , care le-a oferit acest ... divertisment : si au servit
masa ( cui ? ). Poate insa ca autorul articolului nu a vrut sa
spuna asta. Poate ca a vrut sa spuna : au mincat , au luat
masa la restaurantul Minion si au fost serviti cu multa
amabilitate ...
Singurele forme corecte de folosire a acestui verb
buclucas sunt : serveste-te ( te rog ) sau serviti-va ( va rog ).
Eu servesc masas , eu - gazda sau eu - chelner iar musafirii
sunt serviti , se servesc si nu servesc ! Cum va suna : sa
mergem sa servim masa la Intercontinental ?

BACSISUL - O PROBLEMA DELICATA

Am stabilit de la inceput ca un om bine crescut este
in primul rind un om cinstit , caruia nu-i place sa ramina
niciodata dator. El este obligat , prin statutul sau , sa dea
mici sume de bani celor ce au salarii modeste sau chiar nu
sunt platiti deloc , in schimbul unor servicii marunte.
In nici un caz nu se vor da sume de bani pentru
a obtine niste avantaje , pentru ca drumul care duce de la
mita la coruptie si de aici la dereglarea bunului mers al
societatii , este deschis. Un om educat va sti cui trebuie
si cui nu trebuie sa dea bacsisuri. Tot el va sti ca nu
are voie sa primeasca nimic de le cei din preajma , atunci
cind are un salariu onorabil pentru munca pe care o
presteaza.
Fiecare tara isi are obiceiurile sale proprii pe care
e bine sa le cunoastem cind facem o calatorie.
In Europa se aud voci tot mai numeroase care se
ridica impotriva bacsisului. Se recomanda solutia serviciilor
incluse. La hoteluri , la restaurante , in turism , se precizeaza
de cele mai multe ori faptul ca in nota de plata sunt
trecute toate obligatiile clientului. Se intelege ca e vorba
de un acord intre patron si salariatii sai. Singura noastra
obligatie , in toate tarile in care stim ca exista acest
obicei , este de a intreba daca serviciul este inclus sau nu.
Dar si in aceste cazuri se recomanda sa lasam chelnerului
de exemplu , maruntisul ramas dupa achitarea consumatiei.
Totusi personalul din domeniile pe care le aminteam
prefera sa primeasca acesti bani care i se cuvin direct de
la client. Sunt bani cinstiti , obtinuti prin efectuarea unor
munci nu intotdeauna usoare si nu constituie o pomana din
partea noastra. A nu-i da inseamna sa-l lipsesti pe cel care
te serveste de salariul care i se cuvine. La noi , in
modestele faze de privatizare prin care trecem , au aparut
cei pe care ii numim particulari. Patronul insa are niste
salriati. Este bine sa intrebam daca serviciile chelnerului sunt
incluse in nota de plata , iesind onorabil din incurcatura.
Un mic local se poate numi " Ca la mama acasa ! " dar sa nu
intelegem ca suntem " la mama acasa " !
Este important sa stim cit trebuie sa dam. Aceste
sume nu vor fi nici prea mici nici prea mari. A da
bacsisuri exorbitante nu constituie o dovada de generozitate ,
cum am crede , ci de proasta crestere. Este un gest care da
nastere unor comentarii ironice , chiar din partea celor care
il primesc si ne face se recunostem parvenitul de la
distanta.
A nu da deloc atunci cind e strict necesar ,
consolindu-te ca cel care primeste are bani mai multi ca
tine sau ca nu o sa-l mai vezi niciodata , te califica drept
prost crescut , in primul rind fata de tine. Despre cei din
jur nici nu mai e cazul sa vorbim.
- Cui dam ? Cit dam ?
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
1. Au dreptul la 10% , 14% , 20% din valoarea notei :
chelnerii , soferii de taxi , coafezele , frizerii.
Aprecierea sumei se face si in functie de categoria
restaurantului. La cele modeste va fi de minimum 10% iar
la cele de lux de maximum 20%. Celui care il ajuta pe
chelner ii vom da separat un sfert din cit lasam primului.
2. Sumele de bani lasate la aprecierea clientului se
dau : garderobierilor , plasatoarelor , baietilor care ne fac
diverse comisioane , soferilor de autocar , ghizilor precum si
personalului de serviciu dintr-o casa in care suntem invitati.
3. Chiar daca serviciul este inclus in nota de plata
este recomandabil sa lasam ceva , in special celor care au
servicii mai grele : portarilor , in special celor de noapte ,
hamalilor , cameristelor , liftierilor , bucatarilor , mecanicilor
auto sau chiar receptionerilor de hotel. Nu vom da insa nimic
in plus patronului sau directorului unui hotel sau
restaurant. Demnitatea unui om este un lucru extrem de
pretios la care tinem cu totii foarte mult. Sa nu jignim pe
nimeni printr-un gest negindit.
In tarile comuniste bacsisul este interzis de lege.
Este aproape inutil sa spunem ca aceasta lege nu se
respecta , cica exista o lege nescrisa ce cuprinde regulile si
categoriile celor indreptatiti sa primeasca anumite sume de
bani din partea clientilor. Aceasta situatie se datoreaza
faptului ca legile comuniste au in vedere un singur mod
de retributie - salariul primit de la stat.
In toate tarile din lume este strict interzis sa
oferi bani functionarilor publici pentru ca aceste sume
sunt considerate mita si , dupa cum am mai spus , mita
stimuleaza coruptia. Cel care da si cel care ia intra sub
incidenta legii.
Dar a-ti arata recunostinta fata de medicul care ti-a
salvat viata oferindu-i un dar sau un buchet de flori este
un gest de politete elementara. Il vei face chiar daca
medicul are cabinetul sau patricular si pretul pe care l-ai
platit pentru tratament a fost substantial.
In Germania , de pilda , bolnavii care s-au insanatosit
obisnuiesc sa aduca flori sau dulciuri surorilor sau
infirmierelor care i-au ingrijit cu devotament. Dar daca
salariatelor respective le-ar trece minte sa ia acasa
darurile primite , ar ramine in mod sigur fara serviciu.
Despre bani nici nu poate fi vorba , pentru ca fiecare
cetatean dintr-o tara civilizata este asigurat pentru cazurile
de boala. Gestul de gratitudine care se face este doar semn
de buna crestere.
Cum lumea in care am trait - traim ? - nu era - nu este
o lume normala , mai ramine de discutat situatia delicata in
care suntem siliti sa dam sume de bani sau " atentii "
pentru servicii ce ni se cuvin de drept. Aceasta anomalie
nu va putea fi niciodata eradicata prin legi deoarece este
vorba de sanatatea morala a unei societati. Tot buna crestere
si principiile de viata ale fiecaruia dintre noi vor fi
capabila sa ne faca sa traim intr-o lume mai buna. De ce
nu ne-am gindi putin cind ne " ajutam " copilul premiant - fara
ca el sa o merite - la gravele consecinte pe care gestul
nostru le va avea in viitor in primul rind asupra lui si
apoi asupra colegilor sai. Aceasta dovada de iubire prost
inteleasa ii va invata de mici ca orice pe aceasta lume
se poate cumpara cu bani. Ce deziluzie le pregatim acestor
copii , nevinovati in fond , cind vor intelege ca nu chiar ...
totul se poate cumpara cu bani.
Marea majoritate a educatorilor isi fac meseria din
vocatie si refuza cu indignare astfel de " stimulente ". Dar ...
se intimpla si invers. Faptul ca profesorii sunt prost platiti
nu este o scuza pentru un om de buna calitate.
Mai dam un singur exemplu , cu toate ca din nefericire
se pot da nenumarate. Un domn ce se pretinde bine crescut
" uita " sa dea o mica suma de bani portarului de la
restaurant cu toate ca acesta i-a deschis usa si i-a chemat
un taxi. Dar , acelasi domn ofera un bacsis portarului de la
spital pentru a putea intra la orice ora doreste sau chiar
atunci cind spitalul e in carantina si accesul persoanelor
din afara este strict interzis. Cu portarul care primeste -
adeseori chiar si pretinde - sume de bani pentru a comite o
ilegalitate se rezolva simplu : va trebui sa-si caute alt loc
de munca. Dar ce facem cu domnul ce este evident un om
prost crescut ? Este oare incurabil ? Viitorul societatii in
care traim va decide.
Mai ramine problema acelora care s-au obisnuit ca
trebuie sa dai un bacsis , oricind li se face un serviciu.
Ei risca sa jigneasca oameni cinstiti care nici nu concep
sa-l primeasca. Sa retinem ca a da bacsis cuiva este un
lucru delicat , ca in toate situatiile cind e vorba de bani.
Dar sa dai mereu este un obicei prost pentru care dam vine
pe altii ( balcanici , fanarioti , turci ) si ar trebui cit mai
repede eliminat din viata noastra. Cum ? Vom vedea !

TEATRUL , CINEMATOGRAFUL , CONCERTELE ,
EXPOZITIILE

Un spectacol de teatru este intotdeauna o sarbatoare ,
mai ales daca este vorba despre o gala , o premiera sau un
spectacol cu invitati. Daca cinematograful a devenit banal ,
teatrul si-a pastrat prestigiul de eveniment pa care nu il
vezi niciodata de doua ori in acelasi fel. Sa pastram deci
la reprezentatiile sale caracterul festiv si sa ne dam
osteneala sa ne imbracam elegant , chiar cind ne ducem la
spectacol intr-o zi de lucru. Actorii ne vor fi recunoscatori
si , oricine cunoaste lumea lor , stie ca atmosfera de
sarbatoare ii inspira , ii face sa se simta mai in largul
lor si ii stimuleaza sa dea tot ce au mai bun in ei. Un
barbat se duce seara la teatru in tinuta inchisa , iar la
matinee in tinuta de oras. Daca este vorba despre o premiera
sau o gala , se cere tinuta de seara mai ales in primele
rinduri sau in loje. In salile de concert doamna poate veni
si in rochie de dupa-amiaza sau in orice alta tinuta
ingrijita. Barbatul - haina inchisa cu pantalon asortat sau in
costum inchis. Ne vom imbraca ingrijit dar fara sa pierdem
atita timp incit sa intirziem. Dimpotriva , in aceste cazuri ,
exactitatea este intr-adevar politetea regilor. Daca totusi am
intirziat , este nepoliticos sa-ne croim drum printre spectatori
dupa ce a inceput spectacolul. Asteptam sfirsitul actului sau
al unei parti simfonice , dupa usa , pentru a nu tulbura sala
si numai dupa aceea ne cautam locul. La teatru , in salile de
concert sau de conferinte , barbatul va merge inainte pentru a
o scuti pe partenera sa de contactul cu primele priviri
curioase. Daca se poate tolera , in mod exceptional , la
restaurant sau la cinema , sa-ti iei hainele cu tine , acest
lucru este absolut interzis la teatru sau la concert.
Barbatul isi lasa la vestiar palaria , manusile si paltonul ,
dupa ce a ajutat-o pe doamna. Daca este admis ca o
femeie sa-si pastreze palaria le restaurant nu la fel se
intimpla la teatru , deoarece ea ar putea deranja pe vecinii
din spate. In loja poti sa-ti pastrezi paltonul , pardesiul cu
tine caci acolo exista cuiere. Femeile pot sa-si pastreze
palaria. Daca partenera isi corecteaza toaleta in fata
onglinzii din vestiar , barbatul ramine discret putin in urma
sau alaturi. Poate profita de acest timp pentru a rasfoi
programul pe care si l-a procurat. Este neplacut sa-l
imprumuti pe al vecinului si mai neplacut este sa-l citesti
pe deasupra umarului sau. Daca ai un loc la galerie , scara
pune din nou vechea problema a prioritatilor. Barbatul precede
sau urmeaza femeia ? Sa spunem de la bun inceput ca latimea
scarilor de teatru permite , in general , sa rezolvam problema
mergind alaturi. Dar daca trebuie sa analizam problema din
punctul de vedere al curtoaziei , o veche regula spune ca
barbatul precede femeia cu jumatate de pas la urcat si o
urmeaza cu o jumatate de pas la coborire. In sala si pe
rindul de scaune , barbatul trece in fata. Ar trebui sa se
inteleaga de la sine ca treci prin fata spectatorilor care
s-au ridicat. Sa ramii pe scaun in acest caz este
nepoliticos , iar cel ce se indreapta spre locul sau trece cu
fata la cei ridicati si nu cu spatele. Barbatul lasa doamnei
locul cel mai bun , cel de unde se vede mai bine scena ,
chiar daca acest loc este la stinga sa.
Este de neconceput sa maninci sau sa comentezi in
timpul spectacolului. Regula este valabila si la cinema. La
concert , nu vei urmari ritmul muzica dind din cap , din
mina , sau din picioare si in nici un caz nu vei fredona
melodia in timp ce o interpreteaza orchestra. Multe teatre
vechi sint construite in asa fel incit din loja se vede la
fel de bine sala ca si scena. In acest caz este o lipsa
totala de tact sa explorezi cu binoclul decolteul doamnelor
sau figurile spectatorilor. El nu trebuie sa fie indreptat
decit spre scena sau spre orchestra. Daca doamna care
insoteste un barbat nu vrea sa mearga la bar sau in
foaierul pentru fumat , acesta va trebui doar sa caute
eventual racoritoare si sa se abtina de la fumat. Sala
de teatru nu este facuta pentru a lua o masa completa , ci
cel mult a minca niste dulciuri , bomboane , alune , inghetata
etc si numai in timpul pauzelor.
La teatru ca si la cinema salutam cunostintele cu o
simpla inclinare a capului si nu angajam cu ele o
conversatie pe deasupra capului spectatorilor. Daca tinem sa
ne vorbim , vom profita de antract. Una dintre cele mai mari
grosolanii sa parasim sala inainte de sfirsitul spectacolului
si sa ne pregatim de plecare in timpul ultimei scene sau
fraze melodice , sub pretextul de a cistiga citeva clipe in
plus la vestiar. Acasta regula e valabila si pentru aplauzele
datorate artistilor. O persoana bine crescuta isi va face o
datorie din a raspunde stradaniilor actorilor prin aplauze si
nu le va intrerupe pentru a se intoarce acasa cu citeva
minute mai devreme. Cealalta extrema , de a face un solo de
aplauze dupa incetarea lor , este de asemenea de prost gust.
Atunci , cind trebuie sa aplaudam ? La teatru , la sfirsitul
fiecarui act sau la sfirsitul unei bucati de virtuozitate
speciala. Intr-o sala de concert , la intrarea dirijorului sau
a solistului. In schimb , vei face o gafa daca vei aplauda
la sfirsitul unei miscari simfonice. Simfonia are de obicei
patru parti si se aplauda numai la sfirsit. Daca avem de a
face cu un ciclu de lieduri aplaudam la sfirsitul ultimului
dintre ele. Nu se aplauda niciodata intr-o biserica. Numai
marilor artisti li se ofera sau li se arunca flori. Se pot
trimite flori si tinerelor actrite care debuteaza intr-un rol
mai serios , in nici un caz cind sunt doar figurante. Nu se
manifesta dezaprobarea fata de un spectacol prin fluieraturi ,
mai ales in timpul desfasurarii lui.
Intr-o expozitie de pictura : iti scoti palaria la
intrarea in galerie , te abtii sa rizi in hohote , sa maninci ,
sa fumezi si mai ales sa comentezi operele in mod
dezagreabil. Aceste critici sunt si mai deplasate daca provin
de la un om incapabil sa deosebeasca o reproducere proasta
de un Rembrant original si ar fi mai indicat sa se abtina
de la orice fel de comentarii. Ca peste tot in societate un
om poate sa amine ce are de spus pe mai tirziu din
consideratie pentru ceilalti vizitatori dar si pentru pictorul
adesea prezent. Un om bine crescut poate sa astepte pina ce
ajunge in strada pentru a-si enunta propria teorie despre
arta , ceea ce nici nu este obligatoriu. Un pictor din secolul
trecut a afirmat ca un tablou intr-o expozitie este obiectul
care aude cele mai multe magarii din lume !

LA PENSIUNE , LA HOTEL

Nu exista reguli de buna purtare speciale pentru
hotel. Peste tot bunele maniere au aceleasi forme. Se aplica
la fel de bine intr-un hotel de lux ca si intr-o mica
pensiune de familie. Teama resimtita de toti oamenii in fata
marilor hoteluri , cu portari galonati , cu lustre stralucitoare
nu e intemeiata. In spatele figurii impasibile a portarului de
hotel se afla un om capabil ca si tine sa aprecieze
politetea. Un mare hotel pe linga unul mic este ca orasul
fata de sat. Intr-o pensiune se saluta intrind in sufragerie.
Daca e vorba de un cerc mic - te prezinti singur , daca n-a
facut-o patronul. Intr-un mare restaurant nu saluti decit
persoanele de la masa ta. Daca este o masa mare cu multi
oameni vei saluta doar vecinii de masa si le vei face un
semn amical cu capul la plecare. Daca ne intilnim astfel de
mai multe ori , calea prezentarilor este deschisa si vom avea
grija , bineinteles , sa respectam regulile ce se impun.
Intr-un hotel vom lasa hamalul sa ne duca bagajele
in camera , vom telefona pentru a cere sa ni se aduca micul
dejun , sau pentru a ruga un salariat sa ne duca o scrisoare
la posta. Dar si aceasta cu o conditie : sa acordam
personalului consideratia necesara. Sa-l rugam politicos , sa-i
multumim , sa ii oferim bacsisul corespunzator imediat ce
serviciul este facut.
Intr-o statiune sau intr-un hotel te vei purta ca si
acasa sau intr-o vizita la prieteni , adica , bine. Nu este
nevoie sa-ti schimbi identitatea. Am intilnit in hoteluri
oameni care la ei acasa traiau foarte modest iar acolo erau
vesnic nemultumiti , facind in permanenta observatii personalului
de srviciu. In schimb , tot in hoteluri am vazut si oameni cu
o situatie materiala foarte buna , ce acceptau micile neplaceri
inerente , cu un zimbet amuzat si , fara sa faca mult caz de
ele.
Deci , retinem ca regula generala : sa nu deranjam si
sa nu ne purtam dupa principiul , dupa mine potopul. Catifeaua
de la draperii nu este pusa in camera ca sa ne stergem cu
ea pantofii , becurile de la veioze trebuie sa foloseasca si
urmatorilor vizitatori , iar mocheta va arata mai bine daca
nu este arsa de resoul pe care ni l-am adus de acasa
pentru a ne face o cafea. Mentinem ordine , nu aruncam
tigari pe jos , ne facem patul cind ne sculam si aplicam
toate celelalte reguli care tin de respectarea bunului altuia.
Ne vom feri inainte de toate sa ne deranjam vecinii in
orice fel. Un barbat se descopera si saluta in ascensor o
doamna chiar daca nu o cunoaste , iar doamnele se pot saluta
intre ele cu un suris pe buze , fara a fi obligate sa
converseze.

""""""""""""""""""""""""""""""""


[va urma ]

EPISODUL 1 ; EPISODUL 2 ; EPISODUL 3 ; EPISODUL 4 ; EPISODUL 5 ; EPISODUL 6 ; EPISODUL 7 ; EPISODUL 8 ; EPISODUL 9 ; EPISODUL 10 .