CODUL BUNELOR MANIERE - episodul 8

""""""""""""""""""""""""""""

CORESPONDENTA


BUNELE MANIERE - NEGRU PE ALB - SCRISOAREA


Pe vremuri a scrie o scrisoare era o adevarata arta, iar
scrisoarea o placere nu numai pentru cel care o scria, ci si
pentru cel care o primea. Astazi , doar scriitorii, artistii - in
general - si indragostitii mai scriu cu pasiune scrisori. In
iuresul unei existente trepidante , majoritatea oamenilor prefera
telefonul , faxul sau telexul pentru transmiterea unor informatii.
Cu toate acestea constatam cu totii ca scrisorile nu au
disparut din viata noastra , dovedindu-si utilitatea dintotdeauna.
Datorita perfectionarii mijloacelor de transport , scrisorile ajung
astazi in timp record in cele mai indepartate colturi ale lumii
incit nu faptul ca mesajul pe care-l transmitem ajunge cu
intirziere ne face sa nu mai scriem... Ceea ce ne lipseste este
interesul si uneori talentul de a transmite ideile intr-o forma
eleganta. Si nu in ultimul rind ... lenea. Intr-adevar , o scrisoare
trebuie sa exprime o gindire clara , coerenta , redactata intr-un
stil ales. Chiar si scrisul trebuie sa fie ingrijit pentru a nu
da dureri de cap celui care o citeste. Toate acestea presupun sa
ne rezervam un timp special pentru corespondenta , pentru alegerea
hirtiei si a plicului, terminind cu expedierea scrisorii prin
posta. Cui nu i s-a intimplat sa descopere dupa multe zile o
scrisoare neexpediata dar de la care asteapta cu nerabdare raspuns?
Vom vedea ca trebuie sa stim citeva lucruri importante despre
scrisoare in general pentru a putea vorbi despre bunele maniere
care trebuie sa guverneze si acest mod de a ne " prezenta " in
fata cuiva , indiferent ca este vorba despre o persoana apropiata
sau despre una oficiala.
Exista desigur si scrisori pe care suntem obligati sa le
scriem , ceea ce reprezinta un supliciu. Dar tocmai aceasta
dificultate pe care trebuie s-o invingem da mai mare valoare
scrisului si va face scrisorile mai pretioase decit un schimb de
replici telefonice. Chiar cei care se pling de lipsa de timp nu
scapa de datoria de a raspunde scrisorilor primite. Sa intirzii
prea mult cu un raspuns inseamna o desconsiderare a corespon-
dentului. Din aceasta intirziere pot sa rezulte animozitati , pierde-
rea relatiilor sociale sau comerciale , si de aici grave incurca-
turi personale sau financiare. Prin urmare , chiar daca avem motive
de a intirzia un raspuns trebuie sa confirmam primirea scrisorii.
Exista insa si situatii in care putem sa intelegem de ce nu ni
se raspunde. Este cazul indragostitului fara speranta ce bombardeaza
literalmente cu scrisori o tinara ce nu-i impartaseste sentimentele
sau cazul grafomanilor , cunostinte intimplatoare care ne trimit
misive , uneori interminabile , total neinteresante.
Scrisorile exista in viata noastra si sunt necesare in
toate situatiile. Exista scrisori de afaceri dar si scrisori de
prietenie , de dragoste , unele pline de ura , de disperare , de spe-
ranta. In toate insa se va pastra stima fata de destinatar si nu
numai in formulele de politete ci mai ales prin formularea gindului
clar , in termeni adecvati textului. Pentru a atinge acest scop nu
putem indica formule , reguli , pentru ca de fapt fiecare scrisoare
depinde de cultura , caracterul si educatia celui care o scrie.
Exista totusi doua conditii : acordul dintre continutul scri-
sorii si stil precum si un efort minim pe care trebuie sa-l faci
pentru a te exprima pe intelesul destinatarului.
Cind scriem sa ne imaginam ca aceste rinduri ar putea fi publicate
(sa zicem) si ca ar putea fi citite de catre necunoscuti. Oricit de
intima ar fi o scrisoare, nu trebuie sa fie compromitatoare pentru nimeni.
Chiar daca avem unn conflict cu cineva si alegem aceasta cale pentru a-l
rezolva simtind nevoia de a-i spune citeva cuvinte care sa-l usture - ca
un "brusture", ne vom abtine. Sa nu uitam ca se compromite intotdeauna cel
care foloseste cuvintele urite si nu cel care leciteste!



SECRETUL CORESPONDENTEI



Curiozitatea tine de natura omului - nimeni nu este complet
scutit de ea , dar ea nu ne da dreptul sa devenim indiscreti si ,
in nici un caz , sa atentam la secretul corespondentei. Cind pui o
scrisoare inchisa la posta inseamna ca te protejezi in mod legal
impotriva deschiderii ei. Ai dreptul de a urmari in justitie pe
cel care iti deschide scrisorile. Este unul dintre cazurile cind
legea coincide total cu regulile bunei cuviinte. Se intelege de la
sine ca citirea corespondentei adresate altei persoane constituie un
grosolan abuz de incredere si o imixtiune intolerabila in viata
acesteia , chiar daca este vorba de soti , parinti , copii. Gestul
acesta poate avea uneori urmari grave si imprevizibile in relatiile
de pilda dintre parinti si copii. Este cu totul altceva sa ceri
voie sa citesti o scrisoare si sa ti se permita s-o faci !


ASPECTUL CORESPONDENTEI



Aprecierea unei scrisori incepe prin impresia pe care ti-o
creeaza de la inceput , prin hirtia folosita, dispunerea in pagina,
grafie , acuratete. Abia dupa acest examen incepe lectura. O scrisoare
al carei aspect este ingrijit cistiga automat bunavointa destinata-
rului care va fi mai receptiv fata de continut - gata sa primeasca
o veste , sa accepte o cerere, sau pur si simplu sa se gindeasca
cu placere la expeditor.
Hirtia este un element foarte important si aspectul unei
scrisori depinde in mare masura de ea. Desi suntem in era ambala-
jelor policrome , a fotografiei in culori ,nici o hirtie nu este
mai potrivita decit cea de un alb imaculat. Hirtia de scrisori
nu este niciodata liniata ,suprafata ei este neteda si marginea
taiata drept. Se intelege ca plicul va fi de aceeasi calitate si
culoare si de o marime potrivita ( este bine ca hirtia sa fie
impaturita doar de doua ori ). In mod obisnuit se scrie numai pe
o parte a colii. Daca avem o hirtie de buna calitate , putem
scrie pe ambele fete, chiar daca prezentarea va avea putin de suferit.
Se recomanda ca o scrisoare sa fie scrisa de mina - este
o dovada in plus a consideratiei fata de destinatar.Se intelege
de la sine ca ar fi bine sa fie scrisa cu cerneala , deci cu stiloul.
Dupa cum vedeti, pledam pentru frumos si buna cuviinta. Nimic extra-
vagant sau intimplator in modul in care intelegem sa ne transmitem
gindurile la distanta. De aceea - in mod firesc - si cerneala trebuie
sa intregeasca imaginea de mai sus. Deci, cerneala albastra sau neagra.
In nici un caz , rosie , verde , mov !
Dar sa nu fim prea formalisti. De o buna bucata de vreme
pixul a detronat stiloul. O scrisoare scrisa cu pixul nu va fi ,
in nici un caz , primita mai prost decit una scrisa cu stloul.
Trebuie sa recunoastem totusi ca scrisul nostru este mai frumos
si , totodata mai personal daca folosim stiloul. Creionul la rindul
Pentru ei exista pixuri cu mina de creion ...
O scrisoare batuta la masina va fi lipsita de acea nota personala despre
care am vorbit. Ea este rezervata, aproape in exclusivitate, relatiilor ofi-
ciale. Autoritatilor sau partenerilor de afaceri ne vom adresa aproape obliga-
toriu printr-o astfel de scrisoare. Dar scrisul la masina este mai rapid decit
cel de mina, lucru ce trebuie speculat, astazi cind timpul este mai pretios ca
oricind. Deci nu este nepoliticos sa trimiti scrisori personale, batute la ma-
sina.
Sunt situatii in care nu vom folosi niciodata masina de scris. Felicita-
rile de orice fel, multumirile, scuzele, condoleantele se scriu de mina si, cu
atit mai mult, scrisorile de dragoste. Va imaginati ce impresie ar face asupra
iubitei o scrisoare batuta la masina, desi exista exceptii si de la aceasta re-
gula... Important este ca ele sa fie lizibile si trebuie sa recunoastem ca daca
facem un mic efort lucrul acesta este posibil.
Punerea in pagina a textului are rolul ei in aspectul unei scrisori. Nu
scriem cum ni se nazare, fara data, fara titlu, fara alineate oricit de grabiti
am fi. Astfel, vom incepe o scrisoare prin a pune localitatea si data (ziua,
luna, anul) in dreapta sus. La mijlocul paginii, central, la citiva centimetri
de marginea de sus, vom scrie formula de introducere :"Dragii mei","Draga mea"
sau " Stimata doamna X ". Exista diverse nuante in folosirea cuvintului
" drag , draga " cu variantele pe care le comporta "scump, scumpa"," iubit,
iubita" etc . Astfel, este o deosebire intre " Draga prietena " si " Prietena
mea draga ", dintre " Draga tata " si " Tata drag " ... Formulele de alint
de genul " Draga mea turturica adorabila " sau "Pisoiasul meu scump cu
smintinica pe botic " pot fi scrise intr-un anume moment al vietii si
intr-o anumita stare de spirit. Dar s-ar putea ca peste ani de zile
cuvintele sa vi se para chiar dumneavoastra ridicole. O scrisoare chiar
intima nu trebuie sa depaseasca anumite limite de decenta, din nenumarate
motive.
Oricum, titlul incepe cu litera mare si se desparte de restul textului
prin virgula, apoi se incepe scrisoarea tot cu majuscule. Alineatele sunt
mai retrase cu 2-3 cm si incep cu litera mare. Alineatele sunt necesare cind
trecem de la un subiect la altul sau de cite ori formulam o noua idee. Sa nu ni
se para un amanunt - e foarte important! Ordinea paginilor este cea fireasca :
1 ,2 , 3 , 4. Este bine ca acestea sa fie numerotate pentru a nu crea
confuzii in succesiunea ideilor.
Cit priveste textul propriu zis , nu trebuie sa abuzati de semne
de exclamare sau de intrebare , dupa cum nu este cazul sa subliniati
cuvinte sau fraze intregi - e dovada ca nu aveti incredere in discernamintul
celui caruia i-ati adresat scrisoarea.
De asemenea , se cuvine sa fiti atenti la simetria rindurilor -
alegeti o hirtie alba , dar daca nu puteti scrie drept, puneti dedesuptul
ei un sablon sau rescrieti scrisoarea.
Dupa ce ati terminat scrisoarea, nu reveniti cu prea multe P.S.-uri
(" post scriptum " ). Doua sunt suficiente:P.S. si P.P.S.
Semnatura se pune in dreapta, jos, dupa o formula politicoasa, amicala
sau afectouasa - in functie de relatia pe care o aveti cu cel caruia
ii scrieti. Exista formule consacrate, in special in scrisorile oficiale :
" Al d-voastra, cu deosebit respect, inginer Dan Popa " sau " Va rog sa
primiti inca o data multumirile mele , inginer Dan Popa ". Daca scrisoarea
e batuta la masina , este obligatoriu s-o semnati de mina cu numele intreg,
in semn de consideratie.
Retineti ca textul trebuie incadrat in pagina , lasind o margine de
cca 3 cm pe care e bine sa nu scrieti nimic.
Si acum sa punem scrisoarea in plic. Hirtia se pliaza o data , cel
mult de doua ori, in functie de marimea plicului. Acesta trebuie sa fie de
aceeasi culoare cu hirtia pe care am scris. Este necesar ca adresa destinata-
rului sa fie completa : nume si prenume , strada ,numar , bloc , scara ,
etaj, apartament, codul postal, localitatea , judetul (departamentul ). Pentru
scrisorile pe care le expediati in strainatate respectati uzantele fiecarei
tari. Numele expeditorului nu trebuie sa lipseasca (din diverse motive s-ar
putea sa vi se returneze scrisoarea ). Locul lui este fie pe fata plicului,
in stinga, sus, fie pe spatele acestuia, in triunghiul care inchide plicul.
Timbrele trebuie sa aiba valoarea ceruta in functie de locul de
destinatie. Ele se lipesc in dreapta sus, unul linga altul pe orizontala.
Pentru strainatate alegeti timbre dintr-o anumita emisiune in locul valorilor
curente. Suntem siguri ca le veti produce o bucurie prietenilor colectionari.
Ultimul "pas" in trimiterea unei scrisori este introducerea ei in cutia
postala. Daca nu aveti timp s-o faceti si apelati la cineva, regula cere
ca, in semn de incredere, sa i-o dati deschisa. Aceeasi regula presupune
ca persoana respectiva sa o lipeasca in fata dumneavoastra. Daca trimitem
scrisoarea prin personalul hotelului sau prin oameni de serviciu le-o inminam
inchisa.



CARTEA DE VIZITA , CARTEA POSTALA , VEDEREA , TELEGRAMA



Chiar si pentru scurte comunicari este de preferat sa scrieti o scrisoa-
re. Totusi este admis sa recurgeti si la o carte de vizita, daca textul
este foarte scurt © de exemplu cind raspundeti unei invitatii sau unei
felicitari, cind transmiteti salutari sau cind recomandati pe cineva cuiva.
Cartea postala simpla este din ce in ce mai rar folosita in corespon-
denta pentru ca poate fi citita de catre oricine. Vederea insa, datorita fru-
musetii imaginii, este facuta sa bucure privirea tuturor. Spatiul rezervat
scrisului ne obliga sa ne rezumam la citeva idei. Cel mai bine ar fi ca aces-
tea sa se refere la imaginea propriu-zisa evitindu-se platitudinile de genul
" un strop de mare si o raza de soare va trimite de pe minunatul litoral
romanesc Adina ". Lipsa de inspiratie si, de fapt, dezinteresul pentru gestul
facut se traduce prin texte stereotipe :" Salutari din Vatra Dornei - familia
Popescu " sau " Toate cele bune de pe minunatele plaiuri romanesti..."(si pe
verso e o imagine cu un buchet de flori sau mai rau, cu...doi iepurasi). Ori-
cum, sa nu scriem oblic. E inestetic, chiar daca unii cred contrariul.
Iata ca ajungem si la alegerea vederilor, care nu trebuie sa fie un act
gratuit ci un act de cultura. Ne vom opri la acele imagini care sunt semnifi-
cative pentru locurile pe care le vizitam, gindindu-ne si la faptul ca uneori
le trimitem unor colectionari. Chiar daca Turnul Eifel este imaginea emblema-
tica a Parisului sa nu uitam ca ea a devenit ultrabanala. De pilda, daca vizi-
tam un muzeu sa alegem reproduceri ale capodoperelor care ne-au impresionat
in mod deosebit, iar pe verso sa le comentam. Sa recunoastem ca asta presupune
sa ne documentam, dar merita sa facem acest efort intelectual.
Telegrama, cu variantele ei faxul si telexul, este indicata in toate
cazurile in care trebuie transmisa o comunicare deosebit de urgenta. O tele-
grama nu trebuie sa cuprinda cuvinte inutile, dar nici sa fie criptica dintr-o
economie exagerata, deoarece s-ar putea ca destinatarul sa nu inteleaga mesa-
jul. Reititi schita
Telegrame de I.L.Caragiale dar si ciorna telegramei dumneavoastra -
s-ar putea sa va amuzati copios.



CE NU TREBUIE SA FIE O SCRISOARE



Nu se trimit niciodata scrisori anonime. Cu toate ca unele voci sustin ca
sunt utile, este necesar sa renuntam la acest obicei care denota o totala lip-
sa de caracter.
Nu se incep toate alineatele cu "eu".
Vom amina intotdeauna sa trimitem o scrisoare de amenintare sau injurioa-
sa, in speranta ca vom renunta sau ca vom adopta un ton pe care nu-l vom re-
greta mai tirziu.
Sa nu dramatizam incidentele minore, sa nu exageram cu comentariile pesi-
miste asupra evolutiei unei boli sau asupra situatiei noastre financiare. Fap-
tele marunte nu intereseaza decit rudele apropiate si pe de alta parte sa ne
gindim ca "drama" frigiderului stricat se va fi rezolvat de mult pina vom pri-
mi raspunsul, iar de raceala nici nu ne vom mai aduce aminte! In general, sa
nu ne lamentam in permanenta dar nici sa nu ne laudam excesiv. Orice exagerare
indiferent de subiect, este nepotrivita. Sa nu uitam ca e posibil ca scrisoarea
noastra sa cada in miinile altcuiva, asa ca trebuie sa evitam sa dam amanunte
care s-ar putea intoarce impotriva noastra sau de care ne-ar fi rusine peste
un timp.



MODELE DE SCRISORI




Dam mai jos citeva exemple de scrisori: una particulara si trei scrisori
oficiale, necesare obtinerii unui serviciu. Aceste scrisori vor fi insotite de
un C.V.


ACEST TEXT VA FI SCRIS CU LITERE DE MINA, IN STINGA; IN DREAPTA, O ADRESA.
LEGENDA : COMENTAREA UNEI VEDERI -



SCRISOARE PARTICULARA :



15.03.94,
DORTUNG





Dragii nostri,

Am ajuns de o zi la D. , un orasel frumos si foarte ploios. Se zice
ca este soare cam odata pe an. Drept urmare ne-am cumparat in sfirsit o um-
brela in folii colorate. Tocmai am vizitat castelul din forografie. Dupa cum
se vede, acesta este "Roter Saal" si pe pereti se afla portretele familiei
nobiliare care a construit castelul. In usa pe care o vedeti ne-a intimpinat
insusi printul - un domn foarte dragut - de meserie print !
Acum suntem intr-o cafenea ca sa ne adapostim de ploaie, si in jurul
nostru sunt numai doamne in virsta care isi beau cafeaua de la ora 5.

Va sarutam si va mai scriem,

Ioana si Andrei.





Modele de scrisori de cerere de serviciu



1) M.Patru

Institutul de Cercetari Atomice, str. Izvor nr. 12 sect. 5, str. Negus-
tori nr. 6 sect. 2, cod 75114 Bucuresti


Bucuresti , 22 mai 1994



Domnule Director,


In urma anuntului dumneavoastra din ziarul "Romania libera" din 10 mai
1994, va trimit alaturat un curriculum vitae. Raspund acestei solictari de-
oarece cred ca experienta mea corespunde cerintelor postului oferit.Pe de la-
ta parte, activitatea institutului dumneavoastra ma intereseaza foarte mult
si pentru ca deschide posibilitati de viitor. De asemenea, v-as ramine obli-
gat daca ati binevoi sa-mi acordati un interviu la o data cit mai apropiata,
pentru a discuta mai bine eventuala mea angajare. In asteptare, cu aceasta
speranta, va rog sa primiti domnule director, expresia sentimentelor mele de
respect.


Mihai Patru




CURRICULUM VITAE



Mihai Patru

Nascut la : 30 ian 1964

Adresa: str. Izvor nr. 12 sect 5, cod 75114 Bucuresti

Telefon : 2493107

Celibatar, stagiul militar satisfacut. Absolvent al Institutului Poli-

tehnic Bucuresti, Facultatea de electronica, promotia 1988; cu media 9,98



EXPERIENTA PROFESIONALA



5 ani inginer proiectant la Centrala Nucleara Cernavoda



LUCRARI PUBLICATE



Studii pe teme de specialitate in revista "Era atomica", doua dintre ele
au fost traduse in revista "Newsweek".



LIMBI STRAINE



Engleza : foarte bine

Franceza : satisfacator

Italiana : satisfacator




IN PREZENT



Inscris la doctorat din anul 1992



PASIUNI



Pescuit, sah


2) I.Vasilescu

S.C. Construct S.A., str. Brazi nr. 2, str. Negustori nr. 26, cod 4113

Sacele, cod 5149 Brasov, jud. Brasov


Sacele , 20 apr. 1994




Domnule Director,



In urma anuntului dumneavoastra din ziarul "Curierul national" din 11
aprilie 1994, va trimit alaturat un curriculum vitae.
Va rog sa-mi fixati o data la care ma pot prezenta pentru a va expune
motivele care ma determina sa solicit acest post.

Va multumesc anticipat si astept raspunsul dumneavostra.

Ion Vasilescu



CURRICULUM VITAE



Ion Vasilescu

Nascut la : 28 iunie 1960

Adresa : str. Brazi nr. 2, cod 4113 Sacele, jud. Brasov

Starea civila : casatorit, am in intretinere trei copii minori

Stagiul militar : satisfacut



STUDII



Liceul Industrial de Constructii Brasov, 10 clase curs de calificare cu
durata de 2 ani, specialitatea zidarie




EXPERIENTA PROFESIONALA ( conform " cartii de munca " )




2 ani Santierul de Constructii Sacele 1976-1978, 1980-1990 sef de echipa
la Intreprinderea de Gospodarie Comunala si Locativa (ICGL) Brasovb din 1990
maisrtu zidar la S.R.L. Codlea. Precizez ca am lucrat in tot acest timp si ca
zugrav, faianter si vopsitor




LIMBI STRAINE




Germana : bine



3) M. Popescu,

Impex S.R.L., str. Camelia nr. 14 sect. 3, sos. Panduri nr. 18 sect. 6
cod 14926 Bucuresti, cod 13112 Bucuresti


Domnle Director,



Raspund la anuntul publicat in "Romania libera" din 14 martie 1994 prin
care se ofera mai multe posturi de secretara. La virsta de 37 de ani, consi-
der ca am suficienta experienta, simtul responsabilitatii, fiind un om activ,
cu spirit de initiativa. Echilibrata si calma iubesc organizarea.


Am lucrat ca secretara a unui mare liceu si in paralel am avsolvit cur-
suri de operator P.C. si marketing, iar in prezent lucrez la o mica firma par-
ticulara. Astazi, dorind sa-mi cunostintele nou obtinute, precum si experien-
ta anterioara, as fi interesata sa lucrez intr-o interprindere de anvergura
firmei dumneavoastra, ca secretara sefa la oricare dintre compartimentele :
import - export, financiar, marketing.

Anexez curriculum vitae solicitat in anunt, urmind ca actele sa le pre-
zint la data desfasurarii concursului, deoarece aceasta data nu a fost preci-
zata in anunt, va rog sa binevoiti sa-mi comunicati in timp util cind va avea
loc concursul si conditiile lui de desfasurare.

Cu multumiri, Maria Popescu.




CURRICULUM VITAE




Maria Popescu

Adresa : str. Camelia nr. 14, sect. 3, cod 14926 Bucuresti

Telefon : 6149910

37 ani, casatorita, 2 copii : un baiat in virsta de 12 ani la liceul de
muzica " George Enescu " si o fata de 10 ani eleva la liceul " Tonitza "

Sotul : inginer electronist la Institutul de Cercetari Atomice.




STUDII



Absolventa a Liceului de Filologie-istorie "Iulia Hasdeu" promotia 1976.
Cursul de marketing cu durata de un an absolvit in 1991. Curs de operator P.C.
cu durata de sase luni absolvit in 1992.




ACTIVITATE PROFESIONALA



1976-1980 : secretara adjuncta la Liceul Industrial " Pipera ".

1980-1990 : secretara sefa la acelasi liceu

1990-1994 : secretara a directorului firmei "AuDaMi" S.A.




EXPERIENTA




Buna cunoastere a utilizarii calculatorului (MSDOS, WORD PERFECT 5.1,
WINDOWS, WORD, COREL DRAW, LOTUS 123).

Usurinta in exprimare (oral si scris) si in relatiile cu publicul.




LIMBI STRAINE



engleza : bine

franceza : satisfacator



""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""

[va urma ]

EPISODUL 1 ; EPISODUL 2 ; EPISODUL 3 ; EPISODUL 4 ; EPISODUL 5 ; EPISODUL 6 ; EPISODUL 7 .