Sper ca viata , mai devreme sau mai tarziu, sa mi-l scoata in fata pe crestinul/crestina care si-a permis sa fure din cimitir si sa distruga linistea neputintei unui suflet plecat dincolo .
Post Scriptum :
Vis a vis ... se odihneste cea mai recenta bucatica insangerata sfasiata din al meu suflet...
Vecinul nu s-a suparat. Chiar mi-a multumit pentru florile puse deasupra.
***
Prietenii mei din cimitir.
Ei sunt cei care ar fi trebuit sa pazeasca locul unde
se afla o buna parte din sufletul meu ...
4 elucubratii mai dihai decat cea de mai sus:
Iti scriu aici, chiar daca nu te ajuta la nimic,probabil, chiar daca nu te stiu si nici n-am vreun drept sa vorbesc despre suferinta ta, dar chiar cunosc sentimentul. Nu stiu daca ai facut bine cu biletul, eu intai am pus semne, invatat fiind de catre altcineva patit si abia apoi am pus bilete.
Biletele au ramas acolo, ca sa le vada si altii, dar eu am avut norocul sa imi apara in cale una si unul dintre ticalosi.
Sper sa treci de stare asta si nu iti fie teama, intr-o zi chiar ai sa-i gasesti. Sau, poate sa iti fie teama de reactia ta.
Teama ... =)))))))))))
Nici macar de reactia mea. Deoarece , in clipa cand ii/o/il voi intalni voi lasa frau liber tuturor pornirilor pe care mi le-am reprimat pana acum.
Am luat hotararea de a actiona si de a-mi asuma senin toate consecintele ce vor urma.
Ma cunosc foarte foarte bine si intotdeauna imi asum toate urmarile actiunilor sau inactiunilor mele.
Cu siguranta ii voi rupe oasele (fie baba, mos, tanar, batran, roman sau tigan) ... Ma mai gandesc daca ii voi taia sau nu un deget de la mana (cu cutitul cu care am sapat acele flori amarate , pe caldurile acelea infernale).
... cunosc foarte bine cadrul legal si stiu pana unde am dreptul sa ma intind ...
Voi avea grija ca nici macar sa nu se mai gandeasca vreodata la florile din cimitir si sa aiba mult timp cosmaruri grele.
atunci,mult noroc si sper sa nu citesc ceva prin "presa"
Trimiteți un comentariu