Povesti cu gust amar . Gândurile sincere ale dimineții. Dezamagire vindecata.

       Ce chestie ! Paradox de interrelationare umană, caracteristic pentru o mare parte dintre români.

(...)

•      Doar pentru că acestia te lingușesc cu vorbe aromate, TU preferi "prietenia" celor prefăcuți și șireți, a celor care te speculează, te exploatează, iți mănâncă vaca din grajd / porcul din coteț și te jupoaie până și de haina de pe tine ... Insă ii inlături pe cei care te prețuiesc sincer , la adevărata ta valoare. Ii dai deoparte pe cei care și-au pus sufletele pe tavă inaintea ta și care ți-au vorbit intodeauna cu inima deschisă despre tot, direct si neconditionat.

•     Preferi să te complaci alături de cei care "te laudă" in față cu false dulcegării și vorbe prefăcute, dar care in spate "te blastămă" si nu știu cum să exploateze mai bine "prietenia" dintre voi.

• Incet, incet inveți răul de la cei răi, in loc să ii cureți si să ii inveți tu pe ei binele sub amprenta căruia te-ai născut. Inveți răul de la cei răi si aplici asta asupra apropiaților tăi. Incepi să interrelationezi cu cunoscutii si cu "prietenii" doar prin raportul foloaselor pe care acestia ti le pot aduce , incercând să construiești astfel un lanț al slăbiciunilor si al nevoilor.

Trist si cu gust amar...
Degradarea ființei umane este dureros de rapidă si urâtă, intr-un astfel de context.

Post Scriptum:
Oare chiar asa o fi? Cine se aseamănă , se adună ?
Ceva din mine incă refuză să creadă asta.