Am uitat să mai fim oameni cu adevărat (1) .

A sosit si frigul ...
De două zile plouă mocănește in Ploiești . Brrrrrr !
Ne cuibărim cu toții in case, sub pături, ne imbuibăm, mâncăm tot ceea ce ne poftește inima, ne uităm la filme pe Netflix, o ardem pe facebook vitejește și "ne râdem" de viața unuia sau a altuia. Ne doare la bașcheți ... și uităm să mai fim oameni cu adevărat .

Din când in când ne văităm că ne lipsesc ba una , ba alta . Mofturi !
Ne văităm ba că ne trebuie un autoturism nou, ba că avem nevoie de un laptop nou , un smartphone nou, un Smart TV mai mare si mai performant, un parfum mai scump , un lanț de aur mai gros .... si uităm să mai fim oameni cu adevărat.

Unde plecați in vacanța de Crăciun și de Anul Nou ? Dar la vară ? Prin ce insule exotice ? Petreceți ? Mâncați ? Beți ?
......................

In cartierul unde domiciliez (Ploiești Vest, Județul Prahova) , in zona parcului (lângă piața Aurora) , de mai bine de un an , a apărut o umbră tristă și ușor ștearsă de necazurile acestei vieți . O umbră care nu deranjează pe nimeni, nu cere nimic nimănui și chiar se străduiește să treacă neobservată prin cât i-a mai rămas din umila existență pe acest pământ .
Aproape zilnic văd această umbră, cum trece ușor , aproape tiptil , spășit , alături de cățelușa ce il insoțește peste tot .
Da, o cățelușă extraordinar de blândă. Această cățelușă este singura alinare a umbrei . Ea ii ține de cald , ea il apără atunci când doarme iepurește . Cățelușa este singura lui alinare. Și , uimitor , ii seamnă incredibil la caracter .
Ce este atât de deosebit la aceste două ființe ? Povestea de viață .
Bătrânul (da , un bătrân) , a avut până in urmă cu câțiva ani o locuință . Un apartament cu două camere .
La un moment dat , după moartea soției , fiul său i-a luat apartamentul și , ca "despăgubire" , i-a cumpărat o rulotă paradită . Evident, l-a dat afară din casă . Bătrânul nu va spune asta . El vă va spune că a plecat singur , deoarece deja acolo locuiesc 6 persoane . Se vede că incă iși iubește copilul , nepoții , nora (are fotografii cu ei in interiorul rulotei unde isi trăiește viața amară) . Iar dacă il intrebi , oftează , dar niciodată nu ii vorbește de rău .
Mi-a povestit că cei de la Primărie i-au promis o locuință socială de multă vreme , dar că a rămas doar cu promisiunile electorale ....
Nu bea și nu fumează . Vorbește tot timpul de voia lui Dumnezeu , de Iisus Hristos și are un extraordinar de mare bun simț .
De multe ori iși ia de la gură , renunță la a mai mânca el și iși hrănește cățelușa .
Foarte greu primește ceva de la cineva . Este extrem de jenat când cineva ii oferă câte ceva și de multe ori refuză . Insă se bucură mult când cineva ii duce mâncare (conserve sau crochete) pentru cățelușa lui .
Astăzi, dis de dimineață. pleca la o scară de bloc să muncească ceva pentru o zeamă caldă și un codru de pâine. Nu cerșește precum fac alții (unii chiar tineri) , este foarte respectuos și nu cere niciodată ajutorul cuiva . Incearcă doar să nu deranjeze pe nimeni (nici el și nici cățelușa lui) și să treacă neobservat .
Cățelușa doarme cu el in rulota respectivă.
De dimineață dormea zgribulit in rulotă , imbrăcat cu o canadiană și invelit cu două plăpumi . Cățelușa dormea lângă el , pe păturica ei .
Nu dă drumul la ușa rulotei . Este foarte sperios si rusinos .
Abia l-am convins să imi deschidă fereastra rulotei , pentru a schimba câteva cuvinte.

Pentru a nu mă inșela ca in trecut (precum in alte cazuri), l-am studiat vreo câteva luni . Abia acum mi-am făcut curaj să scriu aceste rânduri .
Nu este boschetar.
Nu este cerșetor .
Nu este aurolac .
Nu consumă băuturi alcoolice și nici nu fumează .
Este doar un biet bătrân necăjit, uitat de soartă și care iși târâie zilele oftând continuu .... Este un om care si-a iubit familia și care , chiar si acum , ii protejează de gura lumii .

Nici măcar nu știu dacă am făcut bine , scriind aceste rânduri . Nu mi-aș dori să ii aduc vreun necaz sau să se trezeasca cu mocofanii de la Locală pe cap . :( Insă mă sperie vremea de afară și faptul că nu știe să ceară ajutorul . Mă sperie faptul că Primăria (cei care s-au tot perindat pe la conducere) nu s-a ținut de promisiune și că se anunță o iarnă grea. Mi se rupe sufletul când il văd cu câtă smerenie iși duce zilele alături de cățelușa lui (și sper să nu i-o ia hingherii sau autoritățile) .

Poate că are nevoie de medicamente ...
Poate că mănâncă o dată la câteva zile ...
SAU POATE CĂ DOAR AR AVEA NEVOIE CA OAMENII POLITICI CARE NE CONDUC , CEI CARE I-AU FĂCUT O PROMISIUNE , SĂ II OFERE ACEA LOCUINȚĂ SOCIALĂ .

Rușine PRIMĂRIEI PLOIEȘTI !
RUȘINE TUTUROR IMBUIBAȚILOR DIN POLITICĂ !
RUȘINE NOUĂ ... PENTRU CĂ AM UITAT SĂ MAI FIM OAMENI CU ADEVĂRAT !