13 iul. 2011

Arhiva cu suflete.

                        Niciodata nu am crezut ca pierderea unui patruped poate fi mult mai dureroasa decat pierderea unui om ... Nu am crezut ca suferinta si pierderea lui ma poate arunca intr-o asemenea prapastie intunecata.
Viata este cel mai pervers mecanism si cel mai crud instrument de tortura din intreg Universul.
Am momente in care cred ca Dumnezeu(Allah, Mama Natura, Zamolxe, Creatorul, Yahve) ori zace-n sant rupt de beat , ori este un papusar pervers, sadic, crud, psihopat si plin de el.

Doare... Doare al dracu' de tare si imi vine sa urlu ca nu ma pot descarca indeajuns incat sa imi fie mai usor.
Scriu... Incerc sa scriu pentru ca sa trec peste. Nu reusesc.
Nu am nevoie de nimeni si de nimic.

Prietenia si dragostea lui au fost de nepretuit , de necrezut , de neegalat.
Poate ca singura chestie care ar reusi sa ma linisteasca ar fi o mica minune. Un semn care sa ma convinga ca acolo unde este acum ii este mai bine , ca a ajuns la ea si ca (poate) candva ne vom reintalni cu totii .
Deja cer prea mult si delirez....

Urasc viata si pe cel ce a creat-o !



Watch more free documentaries