27 oct. 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Except where otherwise noted,content on this site is licensed under
- Brutacu Hector
- București, București, Romania
- """ (...) Toti pielea-pulii presupun ca-s nebun / Eu spun ce cred si cred cam tot ce spun / Caut frumosul in tot ce-i urat / Si-mi traiesc dezamagirea cu un nod in gat (...) """
Abonați-vă la
Postări
Comentarii
8 elucubratii mai dihai decat cea de mai sus:
Imi place cand postezi fotografii personale...parca cobori pe pamant si ne arati cum ar trebui sa ne bucuram de toamna si viata. Imi amintesti de magiunul bunicii si de cum eu, in dorinta de a reitera gustul copilariei mi-am scrijelit mainile in sita pentru a indeparta samburii...Parca redevenim oameni din efemerii zilelor in care suntem prinsi in trenul vietii! Gesturile acestea mici ascund intr-insele vesnicia.
magiunul era bun doar cu unt pe deasupra :D,dar prunele oparite asa sunt yamyyyy
Ephemeriade,
ma bucur ca iti plac fotografiile.
Eu tot timpul ma aflu pe pamant (cu picioarele-mi incaltate cu bocanci).
Momentele in care ma ridic putin mai sus de conditia mea umana si de mocirla in care vaslim cu totii , sunt acelea cand fac aceste fotografii, cand imi aduc aminte..., cand zabovesc minute in sir strapungandu-le cu privirea...
Fetito,
Asa este. :D Mmmm, uitasem ca este mult mai bun asa cum ai spus tu acum.
Pentru prune oparite nu am gratar de nuiele. Tare bune mai erau. Asemenea si poamele din felii de mar.
Au fost prune foarte multe anul acesta. Au mai si ramas. Iar magiunul (ale carei etape de inceput le-am imortalizat mai sus) a iesit extraordinar de dulce, fara niciun alt adaos.
Din acel tuci au iesit 15 borcane de 800 grame.
Timp sa fi avut. Pentru cele 15 borcane , a trebuit fiert 2 zile. In prima zi au trebuit fierte prunele intregi. A doua zi, dupa ce samburii au fost inlaturati, a trebuit fiert magiunul propriu zis (panca cand mestecaul a stat drept in tuciul cu magiun) . :)))
Iote o reteta de magiun. Si la noi s-au facut prune multe anul asta. Am primit atatea prune de am facut gem si compot de ma saturasem. Daca stiam cum ai facut magiunul poate incercam si eu. La anu'. Dar erau cumva prune care nu se puteau desface sau asa e reteta?
Mihaela,
erau prune grase. Acestea nu se pot desface, dar sunt extrem de dulci cand sunt coapte. Se folosesc la magiun, dulceata si la tuica.
Am mai auzit si pe la altii ca ei folosesc prune care se pot desface (garlanoase sau prune vinete), insa nu cunosc reteta pentru acel tip de prune si nici nu cred ca sunt atat de dulci precum cele grase.
Magiunul din prune grase nu contine nimic altceva decat prune. Nu necesita decat timp. Ai nevoie de doua zile pentru a-l prepara. Se face la foc mic (pentru a nu se afuma). Fara apa, zahar, conservant si alte chestiuni anapoda. :)
Au fost di tate(mai putin nuci) . Am camara plina cu compot de pere , zacusca, bulion de casa. Beciul casei de la tara este plin cu mere (ionatane, cretesti, domnesti si un soi despre care habar nu am cum se numeste).
Alhamdoulillah ! :D Allah(Dumnezeu, Yahve, Yehova, Mama Natura, Zamolxe s.a.m.d) a fost darnic, in roade, anul acesta.
Io, cand am plecat de la PH si am ajuns in Moldova nu stiam despre magiun cu nuci, aici se spune poverla, dar mi-a placut. In ceea ce priveste prunele, eu nu le deosebesc, trebuie sa intreb sotu', pentru mine toate sunt prune. Dar cred ca o sa tin minte de magiun la anu'.
Mihaela,
ohoho ! Magiun cu nuci?! Mmmmm yummmy ! Eu stiu de la bunica din partea tatalui despre aceasta minunatie (zona Starchiojd/Prahova).
Se amesteca magiunul cu nuca(de preferat macinata) si se foloseste drept umplutura la gogosi sau la clatite. Pffffff ... Este o minune gastronomica.
Aha,deci exista si magiun cu nuci,eu care credeam,ca doar magiunul meu era cu nuci,pe care le presaram pe felia de paine.De retinut.
Prunele vinete nu-s bune de magiun,oricine ce ar zice,nu iese magiun si un surogat de magiun.
Trimiteți un comentariu