19 oct. 2010
Imi este dor de ...
...pufuletii clasici , trasi in ciocolata si de ciocolatelele rotunde "Scufita Rosie" sau de cele numite "Bradut" .
Ce frumoase erau iernile din copilarie !
Imi este dor de organizarea din clasele primare, de serbarile de la gradinita, de piesele de teatru de la scoala (niciodata nu am capatat un rol mai important decat cel de valet in "Five o'clock" sau ceva gen copac , soricel in altele ) .
Inca mai am o cravata de soim al patriei (acelea care se prindeau de nasturelul de la guler) . O am agatata la oglinda autoturismului :) . Nu le gasesc pe cele de pionier, dar cu siguranta sunt si ele pe undeva prin casa.
A trecut timpul. A trecut si trece in continuare . Care i-o fi rostul ?!? Unde ma va purta ?!? Oare chestiunile ce par ireversibile, pierdute pe vecie ... chiar sunt asa ?!? Oare undeva ... candva ... le vom regasi ? Oare timpul are o traiectorie in forma de cerc ? Oare vietile se pot repeta , intr-o alta dimensiune, intr-un alt timp?
Numai Allah stie ceea ce noua ne este de nedeslusit (si aici fiecare sa-L numeasca cum doreste) ...
Hmm! De obicei imi place vremea ploioasa si rece...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
5 elucubratii mai dihai decat cea de mai sus:
Imi place cand lasi nostalgia sa-ti invadeze starea. Poate-i de vina ploaia...dar asta confera un aer placut blogului tau.
Am dorit sa te felicit de ceva timp pentru ca tu faci mai mult decat sa-ti exprimi niste opinii personale in legatura cu situatia actuala, educi si formezi membrii societatii civile, desi poate sa sune pompos. Sa avem curajul de a spune mai multi NU. Sa invatam a lua atitudine cand situatia o cere si astazi am scrie un nou inceput. Timpul n-ar mai fi perceput ca inamic, ci ca un companion necesar al cuantificarii mersului inainte al unui popor, in file de istorie.
Ephemridae,
:) ...
Pufuletii aceia,de au aparut imediat dupa '89,ce mai aveau putin lapte praf pe deasupra.
Imi plac astia,Gusto,de acum,dar niciodata n-or sa fie ca aia,de-i luam direct de la fabrica,de la Gageni.Tin minte ca erau 3 fabricute d-astea la un moment dat,pe o singura strada,dar numai la unii era mereu aglomerat.
Dar ciocolata in forma de banana?Sau batonul ala alb.
Acum,am un gust asa de ciocolata d ela buzdugan.Niciodata n-o sa mai mananc asa ceva,stiu sigur.Chiar daca nu eram o impatimita a dulciurilor si nici acum,nu-s,unele imi lipsesc enorm.
Sa nu mai zic de citronada,la plic vede,pe care o savuram asa praf cateodata... si de gustul lipiciului,la borcan :D
Gata,ca-i deja prea lung,acum revin la Sandy Bell.
@Fetito :) ,
S-ar putea sa ai dreptate in ceea ce priveste pufuletii.
Cat despre ciocolata in forma de banane, plicurile verzi cu continut roz(parca) de citronada, batoanele de cacao si lapte pra de la ICIL, crema Alina la cornet waffe, iaurtul la borcanel si alte minuni ale copilariei noastre ... mmmm as da orice sa intorc timpul inapoi acum ... macar pentru cateva clipe alaturi de tot ceea ce a fost frumos.
P.S.:
Lipici la borcan am gasit acum ceva vreme prin casa. Inca mai era moale si... dulceag. Yummy Yummy :)))))
Acum cativa ani,cand era nepotul meu la gradinita,am incercat lipiciul,nu mai avea acelasi gust.
Cel de azi,nici atat :)).Probat.
Te invidiez,pentru asta.
Citronada asa era,plic verde,cu praf roz.
Ma bucur ca ai inteles,asa cu litere lipsa si tot.
Trimiteți un comentariu