10 dec. 2009

YA UMMI !

Cand m-am pierdut prima oara de mama , pe plaja din Olimp(intr-o vacanta), a cazut cerul pe mine si am crezut ca nu am s-o mai vad vreodata... Aveam vreo 4 ani si rataceam dezorientat pe plaja imensa. Imi aduc aminte perfect acea intamplare. Cat am mai plans atunci...
Parca mai ieri, manjit tot de aracet si confetti, invatam la gradinita sa fac martisoare si felicitari pentru mama, in care educatoarea ma indemna sa ii spun cat de mult o iubesc...
Parca mai ieri ma ducea de mana in prima zi de scoala. Nu mi-a placut niciodata uniforma scolara , dar mama o spala, o calca si imi spunea sa o port... Nu am luat premiu decat in clasa 1 . Scriam foarte urat. Eram stangaci. Mama a avut rabdare si m-a invatat sa scriu cu mana dreapta...
Mama s-a chinuit cu mine sa invat vorbirea corecta...
Mama imi indesa iarna caciula pe urechi si ma infofolea cu 3 pulovere, unul peste altul...
Parca mai ieri o suna invatatoarea ca sa ii spuna ce prostii am mai facut (eram un bataus cu probleme de comportament), afirmand ca sunt "branza buna in burduf de caine"...
Parca mai ieri veneam julit in genunchi de la joaca , cu pantalonasii rupti , iar ea ma mustra si se punea pe cusut si peticit ceea ce eu rupsesem...
Mama pierdea noptile pe la cozi pentru un pui amarat, pentru o portocala, o banana, o ciocolata sau cateva borcanele de iaurt...
De fiecare data cand lua salariul ma duceam cu ea in centrul orasului si mancam cea mai buna prajitura, la cea mai buna cofetarie...
Pentru a cladi un viitor copiilor ei, mama a muncit pana la epuizare.
Nu a uitat niciodata sa fie mama. Chiar si atunci cand era suparata pe mine , sunt sigur ca plangea in ascuns...
Parca mai ieri ma veghea noaptea intreaga si imi punea comprese cu felii de cartof crud si spirt, pentru a-mi calma durerile cauzate de oreon ...
Parca mai ieri, cand se apropia ora ca mama sa vina de la serviciu, ma lipeam cu nasul de fereastra si atunci cand o vedeam venind urlam cat puteam de tare : MAMAAAA ! Imi era atat de urat sa raman singur acasa...
Cat m-am rugat sa fiu lasat, alaturi de colegii mei, in prima mea tabara scolara . Mama a fost cea care a cedat prima si m-a lasat sa merg ( in tabara de la Nucsoara, Arges). Cand m-am intors, m-a asteptat cu mancarea mea preferata : copane de pui bine rumenite, garnitura de cartofi prajiti si la desert clatite cu dulceata. Cat am mai plans cand am revazut-o... Trecuse parca o vesnicie, in doar 10 zile de tabara.
A plans mult mama pentru mine. Foarte tarziu am inteles de ce...
Parca mai ieri mi-a dat prima palma la fund pentru cine stie ce tampenie facuta... Nu am inteles niciodata de ce... alegand intotdeauna caile opuse binelui pe care ea mi l-a dorit. A plans mult mama pentru mine...
Parca mai ieri...
Parca mai ieri ...
Timpul trece atat de repede pe langa noi si se duce ... se duce si nu se mai intoarce.






Profetul (saws) a spus: "Paradisul se afla sub picioarele mamelor noastre" Odata cineva l-a Intrebat pe Profet(saws): "Cine merita cea mai mare grija din partea mea?" Profetul i-a raspuns: "Mama ta (el a repetat aceasta de trei ori), apoi tatal tau si apoi rudele tale cele mai apropiate".

0 elucubratii mai dihai decat cea de mai sus: