25 feb. 2008

Iti place Marin Sorescu ?



Mie imi place ... mult ...
MARIN SORESCU:

ADAM

Cu toate ca se afla in rai,
Adam se plimba pe alei preocupat si trist

Pentru ca nu stia ce-i lipseste.

Atunci Dumnezeu a confectionat-o pe Eva
Dintr-o coasta a lui Adam.
Si primului om atat de mult i-a placut aceasta minune

Incat chiar in clipa aceea

Si-a pipait coasta imediat urmatoare,
Simtindu-si degetele frumos fulgerate
De niste sini tari si coapse dulci
Ca de contururi de note muzicale.

O noua Eva rasarise in fata lui.
Tocmai isi scosese oglinjoara
Si se ruja pe buze.

"Asta e viata!" - a oftat Adam

Si-a mai creat inca una.

Si tot asa, de cate ori Eva oficiala

Se intorcea cu spatele
Sau pleca la piata dupa aur, smirna si tamiie
Adam scotea la lumina o noua cadina

Din haremul lui intercostal.
Dumnezeu a observat
Aceasta creatie desantata a lui Adam
L-a chemat la el, l-a sictirit Dumnezeieste
Si l-a izgonit din rai
Pentru suprarealism.

~~~

AM ZARIT LUMINA...

Am zarit lumina pe pamant
Si m-am nascut si eu
Sa vad ce mai faceti Sanatosi? Voinici?
Cum o mai duceti cu fericirea?

Multumesc, nu-mi raspundeti.

Nu am timp de raspunsuri,

Abia daca am timp sa pun intrebari
Dar imi place aici.
E cald, e frumos,

Si atata lumina incat

Creste iarba.
Iar fata aceea, iata,
Se uita la mine cu sufletul...

Nu, draga, nu te deranja sa ma iubesti.

O cafea neagra voi servi, totusi
Din mana ta.
Imi place ca tu stii s-o faci
Amara.

~~~

BOALA

Doctore, simt ceva mortal
Aici, in regiunea fiintei mele

Ma dor toate organele,
Ziua ma doare soarele

Iar noaptea luna si stelele.


Mi s-a pus un junghi in norul de pe cer
Pe care pana atunci nici nu-l observasem
Si ma trezesc in fiecare dimineata

Cu o senzatie de iarna.

Degeaba am luat tot felul de medicamente

Am urat si am iubit, am invatat sa citesc

Si chiar am citit niste carti

Am vorbit cu oamenii si m-am gandit,
Am fost bun si-am fost frumos...

Toate acestea n-au avut nici un efect, doctore

Si-am cheltuit pe ele o groaza de ani.
Cred ca m-am imbolnavit de moarte

Intr-o zi
Cand m-am nascut.

~~~

FRESCA

In iad pacatosii
Sunt valorificati la maximum.

Femeilor li se scot din cap
Cu o penseta

Clamele, agrafele, inelele, bratarile,

Panzeturile, lenjeria de pat.

Dupa aceea sunt aruncate

In clocotul unor cazane,

Sa fie atente la smoala,

Sa nu dea in foc.


Apoi unele sunt transformate in sufertase

Cu care se cara la domiciliul dracilor pensionari
Pacatele calde.


Barbatii sunt si ei folositi

La cele mai grele munci,
Cu exceptia celor foarte parosi

Care sunt torsi din nou

Si facuti presuri.

~~~

MARIN A LUI PATRU

Pe-astia-i stiu eu din 1916, din Moldova.
Ni i-au dat de ajutor, contra nemtilor.

Si ei au fugit. Beai cu ei la masa, mancai,

Si pana la poarta te-mpuscau.

In burta lor sunt numai minciuni.

Ei ti-arata laptele albu si zic ca e negru.
Si tu trebuie sã zici ca ei.

Vor sã-ti ia tot.

Sã te imbraci c-o rubasca,

De tine si de camasa si de haina

C-un nasture rosu la umar.
Si rubasti de-alea-ntunecate

Ca pamantul, parca-ai fi sobolan.
Sã-ntinzi gamela pe care-o porti

La sold, sã-ti dea niste linte, acolo pe camp,
Stand si-n soare, ca taie toti pomii, stejarii, toti perii, toti

Maracinii, nu mai e pic de umbra,
Ca sã poata baga ei tractorul.

Ciorba zic ei ca e de linte,

Dar nu se stie de ce-o fi si aia.

- Uidu-hu'n tur pe mama voastra! - facea Marin al lui Patru,
Ajuns aici cu explicatia situatiei.
Mama voastra de bolsevnici.

Eu, sã mi-i scoata cineva pe-o gaura, cate unul cate unul,
Si-i omor c-o furca de fier si c-o maciuca.
Sã-i prijon în furca si sã le sparg capul.

O mie pe zi i-as achita. Da, da!
I-as trage si-n teapa.
As branisti zile-ntregi la tepuse
Si i-as trage-n teapa.

Sã vedeti ce ne-asteapta, facea el.

Sã vedeti ce ne-asteapta.
Ca si lucrurile bune ies rele.

Cercelaru, presedintele reformei agrare

La noi în comuna!
Cine e Cercelaru?
A dat pamantul pe saci de grau, pe sapunuri

Si pe femei tinere.

Nici pomeneala de-ai saraci si de-ai de-au luptat pe front.

Ivana sef de post! El si cu Butoi!

Ciupag si cu unul de albastreste ca manatarca tiganeasca.

De necaz, al lui Patru s-a-nsurat pe la 50 de ani,
A fãcut un copil cu loana si-a murit tusind, din cauza igrasiei.

Ca n-a mai putut sã-si termine casa, din cauza vremurilor.

A stat în ea uda si sparta,

Furios pe situatie.

*

0 elucubratii mai dihai decat cea de mai sus: