Despre România prezentului .

""" Am trait in regimul comunist pina am fost adolescent si nu pot sa spun ca a fost totul bine sau totul rau. Dar ce imi voi aminti intotdeauna e ca pe acele vremuri fiecare persoana avea unde munci, avea unde locui, criminalitatea era la minimum, daca aveai nevoie de ingrijire medicala nu trebuia sa platesti si de asemenea pentru copiii ce erau la scoala nu se platea nimic, cartile erau gratis, uniforma era gratis, nu erau taxe scolare si daca te ducea capul puteai sa termini o facultate pe banii statului.
Cum este acum? Nu mai avem respect, disciplina, bun simt, cultura, dar avem libertate, valuta straina pe care o castigam la oase rupte departe de familii si tara, avem BMW-uri si manele...
M-am intors in tara dupa mai mult de 20 ani traiti in laudatul occident si mi-a venit a plange...dupa doua saptamini abia asteptam sa plec ca sa nu mai vad in ce hal de jale a ajuns tara mea natala...
Nu am plecat in afara sa ma imbogatesc, am plecat pentru ca odata cu Revolutia, scoala nu a mai fost pe gratis si pe merit, locurile de munca au disparut si nu mai aveai unde sa bati la usa si sa ceri un sprijin daca ajungeai ca vai de capul tau. Dar erai liber in sfarsit si puteai sa-l injuri pe Ceausescu in gura mare. Se merita, nu ???!!! """ [ Carnegie Cat / https://www.facebook.com/catalin.cacencu ]

~~~~~~~~~~

""" Suntem discriminaţi la noi acasă. De către statul român, dragii mei! Companiilor străine li se întinde covorul, în timp ce noi, antreprenorii români, suntem «aruncaţi la câini». Noi de ani de zile facem profit, iar multinaţionalele raportează numai pierderi şi nimeni nu le întreabă nimic.Frustrant, nu? Aşa se simt şi antreprenorii români în acest moment. Guvernul României, guvernele nu încurajează deloc capitalul privat românesc, în timp ce firmelor străine li se întinde covorul oriunde merg, începând de la Palatul Victoria până la orice administraţie fiscală.
Guvernul României protejează multinaţionalele prin toate formele, în timp ce antreprenorii şi companiile româneşti sunt „aruncaţi la câini“, cu toate că au responsabilitatea unui număr dublu de angajaţi. Ajutoarele de stat se duc către multinaţionale (statul subvenţionează crearea de locuri de muncă şi plata unor impozite şi taxe pe forţa de muncă), în timp ce firmele româneşti completează tone de hârtie şi în final li se spune că nu ştiu ce nu au adus. Mai mult decât atât, fiscul hărţuieşte continuu companiile româneşti, vine şi cere bani, în timp ce de multinaţionale nu se atinge deloc. """" [ Andreea Serban /https://www.facebook.com/andreea.ada.5 ]