Dec 25, 2016

NUK (MAI 2015 - 24 DECEMBRIE 2016 )





    Am plecat ieri dimineata de acasa si era vesel , bine , jucaus.
De cateva zile isi revenise aproape complet. Manca precum un sac fara fund, alerga prin toata casa, se juca cu Tina .
Vineri seara i-am taiat unghiutele si l-am periat .
Mai aveam sa ii dau doar astazi pastilutele din tratamentul prescris de medicul veterinar pentru o presupusa "otravire cu plante de apartament".
Am fost plecat doar trei ore.
Cand m-am intors l-am gasit fara suflare...
Conform medicului veterinar (dupa ce la deschis) a murit datorita unei rupturi de splina (hemoragie interna) . Deci fara nicio legatura cu diagnosticele anterioare (raportandu-ma la spusele medicului veterinar) .



    L-am luat de afara ca vai de el , bolnav , muscat , mizerabil ...
L-am dus la medic si l-am tratat ... Poate ca nu trebuia.
In urma cu cateva luni s-a imbolnavit (medicul veterinar a spus atunci initial ca are o viroza , dupa doua zile de tratament ineficient i-a schimbat tratamentul sub presupunerea ca ar avea o boala letala la pisicute (Corona) , ....iar apoi , la alte doua zile , i-a schimbat din nou tratamentul spunand ca s-a otravit cu plantele din casa) . Febra, lichid abdominal , voma continuua , apatie .... Dupa indelungi teste si incercari , s-a nimerit un tratament care l-a pus pe picioare.
Acum , in urma cu aproape o luna , aproximativ aceleasi simptome + hemoglobina 3 (din 13 cat ar fi fost normal) + scaun negru (fecale cu sange coagulat) si foarte uscat .
Iar tratament, analize , perfuzii , transfuzie de sange , pastile ... Iar presupuneri de diverse diagnostice. Eu am intrebat daca nu cumva are hemoragie interna . Medicul veterinar a zis la acel moment ca nu . Ba chiar i-a facut si ecografie .  :(  I-a dat din nou tratament pentru "otravire cu plante de apartament".
Dupa cateva zile de tratament era mai bine (Synbiotic, Fier si antibiotic) . Isi revenise aproape la normal .
....
Astazi l-am gasit fara suflare, pe parchet. Vomase prin toata casa, tot ce mancase (mancarea intreaga si nedigerata).
Zadarnic masaj cardiac (facut de medic) , respiratie artificiala si adrenalina. Era mort.
Concluzia (dupa ce , la rugamintea mea, l-a deschis) ? Ruptura de splina cu hemoragie interna .
Fara urme de lovituri sau de muscatura (cu toate ca Eva se teme de pisici si le respecta ma gandisem si la varianta asta). Fara alte semne vizibile de moarte violenta.

Nu imi mai trebuie alte animale . Niciodata !!!!



Nu aveam decat un an si putin impreuna...
De foarte multe ori m-a umplut de nervi si mi-am reprosat ca l-am luat din strada. Pana la el nu am intalnit motan asa zbanghiu si "stricator". Cotrobaia si se cocota pe unde nici nu te gandeai.
Cu toate necazurile lui , era o fire vesela , precum un "copil problema". Dennis pericol public.
Pana astazi, cand l-am gasit fara suflare, nu am realizat cat de mult ma atasem de dansul... asa nebun cum era.
Venea la mine cand lucram la birou si intai se ridica pe piciorul meu cu labutele din fata. Daca ii spuneam " hai" , imi sarea in brate si ma lua cu labutele pe dupa gat. Incepea sa toarca si adormea imediat.
Era extrem de lipicios. Era mult mai lipicios si alintat decat este Tina.


De dimineata a trebuit sa plec de acasa cu treburi urgente.
Imi tot revine in gand intrebarea "daca nu plecam astazi de dimineata de acasa, oare avea sanse sa il salvez !?"
.........................................
De ce a vomat exact ca si in celelalte doua episoade de "presupusa otravire cu plante de apartament" !? Voma a fost identica. Mancare nedigerata care doar apucase sa ia forma intestinului. La fel ca si prima oara (in urma cu cateva luni), a vomat in mai multe locuri, aproximativ aceleasi.
La fel ca si acum o luna ... s-a albit tot.
Cat de ghinionist sa fie incat sa fie tratat cateva luni de anumite presupuse cauze , dar sa moara dintr-o "leziune la splina"????? Cat ?!
Avea toate vaccinurile si deparazitarile la zi . Inca de cand l-am luat din strada , acestea au fost primele griji.

E tarziu acum pentru raspunsuri....
Daca as putea , mi-as sterge memoria, intrebarile ce mi se tot repeta de azi dimineata si gandurile cu orice risc.

Animalele mele sunt familia mea. Singura mea familie.
L-am lasat la cabinet pentru incinerare. Nu am stiut ce sa fac si unde sa il mai duc.
Pe Anna o am ingropata in curte, la tata.
Pe Leo il am ingropat la capataiul mamei mele.
Cu Nuk nu am stiut ce sa fac. M-am blocat.


De ieri, de cand Nuk nu mai este, s-a lasat o liniste totala in toata casa ...
Eva , de ieri seara, s-a facut covrig in patul ei si nu s-a mai miscat de acolo. Nu a vrut nici macar sa manance sau sa bea apa. Astazi de dimineata a refuzat sa mearga afara sa isi faca nevoile. Am lasat-o in pace. Si acum este exact in aceeasi pozitie, in pat.
Tina l-a tot cautat pe Nuk. Nu am vazut niciodata o pisica reactionand asa. Adulmeca prin casa precum un caine de vanatoare. Ridica din cap si i se largesc narile. Se duce si se uita prin locurile unde Nuk obisnuia sa stea sau sa se joace. Nu miorlaie , nu zice nimic. Doar il cauta si adulmeca, apoi se intoarce pe scaunul ei preferat , sta putin si iar o ia de la capat.
E o liniste apasatoare.
Ma obisnuisem cu el sa alerge prin casa, sa tranteasca , sa zdrangane mingiutele si soriceii cu clopotei, sa vina dupa mine in bucatarie si sa cerseasca bunatati . Nu puteam sa intru in bucatarie fara sa simta si sa ma trezesc cu el frecandu-se de picioarele mele. Nu conta ca tocmai mancase. Se obisnuise asa.

Tina a ramas iar singura ...
Intai l-a pierdut pe Leo . Acum l-a pierdut pe Nuk .
Nu mai vreau alte animale . Nu mai vreau . In viata mea nu o sa mai iau un animal de pe strada sau de oriunde din alta parte. Niciodata !

NU VA LUATI ANIMALE DE COMPANIE !!!




0 elucubratii mai dihai decat cea de mai sus: